“renumele pe care-l dă
poezia este vecnic”
O v i d i u ,


POEZIA

Aș vrea să zgudui munții
la rău pe acest pămînt
Expresia fericiri, unui
popor să o cînt

Să-mi fie viersul plîns,
deci lacrime unite
Cînd lumea e meschină
popoarele-nvrăjbite

Durere, frumusețe,
pe versul lin să zboare
Ca sîngele să fie
și ea nemuritoare

Să treacă peste vecauri,
miracol, fie mare
Sublimă, și cu fapte,
ca binecuvîntare

Mai sus de rațiune
Voi ,versul să-mi găsiți
Printre luceferi falnici
Mereu să o priviți

O! poezie pură
Spre muzică tu tinde
Ce-i mai frumos pe lume
Tu toate le cuprinde