faptul ca scriu e singura dovada ca sunt
mai mult de-atat n-am putut
nu m-am putut crea pe mine insămi
din cenușa inutila ce-am fost...

am luat pixul in mana pentru EL
primul vers a fost scris pentru El
o insangerata,verde marturie
ca eu SUNT,și ca-mi sunt Dumnezeu,
stangace,tremuratoare marturie
dar atat de măreață,pentru că
sufletul meu a devenit vizibil...

(te-am iubit,(...),pentru că
tu m-ai facut propriul meu Dumnezeu...)

nu-mi pare nici bine nici rău
sunt conștienta,pur si simplu...

ce pacat ca doar atat sunt:
o idee creata pentru sufletul LUI
o vaga expresie a Conceptului de "SUNT"...
acea parte palpabila a eului doarme...