Mai ții minte tu
dragostea noastră
înger incert exersând aripi
în montagne russe
apă de colonie a aurolei
dinspre miazănoapte
joc pervers al coapselor tale
desenate tanga
poate chiar
al feselor abac numărând
clipele

mai ții minte tu
dimineața noastră
salcâmii creșteau pe gene
cosmogonii in alb se desfăceau
pe buze
spațiul dintre noi
părea să fie
intuiția membrelor noastre
întoarse către răsărit

mai ții minte tu
era odată 1
cu două-trei săruturi
de seamă
scrijelite temeinic
între sânii tăi