nu-ți fie teamă, borangicul
din ia spumă de pe tine
să-l smulgi, iar sânii și buricul,
să-i lași novici pe mâini străine

dă-ți sânii pradă mâinilor
să îi frământ cu ir de rouă
și sfârcurile amândouă
sub crâmpoțeala buzelor

tu să îndemni fără zăbavă,
să îi dezmierde cu săruturi
sau să-i alinte-n zbor de fluturi
pe rotunjimi, gura hulpavă

iar pe buric să pun pecetea
tânjirilor de foc și miere
cu mult râvnita mângâiere
iar vintrelor să le cresc setea

tainic buric, de piatră sân
și sfârcurile-n piept arsură
mă ispitesc, iar eu hapsân
le sorb dulceața pe măsură