Cuvânt ascuns în negura tăcerii
arunc în Tine pietre și arcane,
Te răstignesc în pagini albe,
împlânt condeiul însetat
ca un pumnal în carne,
cu sânge zbătut îmi umplu orbitele
și ochi-mi devin călimări
pentru toată gloata flămândă
torn veșnicia-n tipare
dau chip ÃŽnceputului, lutului
și spânzur poeme-n icoane
pe buze-Þi rămâne un zâmbet inert
pe pagini albe sânge zbătut
Cuvânt ascuns în negură de taine
eu, astăzi Te iert
dar mâine-o să-ncep să dărâm catedrale
și-am să-Þi împlânt iar cuțitul în piept
pentru toată gloata flămândă
de pâine și vin, de lumină
eu, astăzi Te iert