Imi cer o scuza, doua scuze,
trei scuze, patru...
Iti voi cere atatea
cate vor fi nevoie,
fiind oricine vei tu vrea,
Diogene, altul...

Doar ramai, ramai inca o clipa
doua, trei, ani, milenii,
patru...

Cu mine, acela dintre toti,
el care
pentru doar curentul unei batai de-a ta
de aripa
Si-a abandonat pamantului sec,
pamantului rece,
in intregime regatul,

Cu mine acela dintre ei toti
acela care,
umbrei tale de lut incalcit, recunoscandu-i-se hot
i s-a
incatusat la picioare...