Poți să te apleci peste mine cât poftești!
Poți să îmi zâmbești languros din toate unghiurile!
Poți sa te târâi prin sufletul inimii mele,
șoptindu-mi vorbe dulci
sau țipând morale de doi lei!
Poți să te dai gratuit ideilor mele!
Poți să te prefaci cutremurată de toate câte vezi!
Poți să adulmeci fumul incendiilor mele!
Poți să arzi chiar tu odată cu mine!
Poți să țipi un nou început,
aruncând cu apă vie peste propria ta personalitate
sau întregind opera ce îți este principiu!
Poți să te lași pradă unor strategii închipuite!
Poți să te dai de pomană unor gînduri mincinoase!
Poți să mă mângâi fals ca mereu!
Poți să mă zdruncini cu o privire plină de stimuli nervoși!
...
Dar cu tine nu voi păși alături,
Moartea Mea,
decât dacă te vei odihni pe brațele mele!

București
25 iunie 2003