Visez.
Uneori mi se pare ca e realitate.
Cine m-ar putea crede, insa?
Mereu te-am iubit si te voi iubi vesnic.
Am sa plec.
Intr-o zi am sa plec departe.
Sa uit de tot si de toate.
Visez.
Mana ta moale pe parul meu,
Lin, alunecand spre tample.
E ca si cand as fi departe de pamant.
Si-n jurul meu nori s-ar roti,
Vartej de ganduri insemnand...
Cum sa plutesc?
Cine sa-mi dea voie?
Drept e pentru mine sa tanjesc,
Sa cred, sa sper si sa iubesc.
Dar pana cand iubire voi avea,
Si-alin vreodata in viata mea,
Voi sta cu plansul meu in gat,
Cu lacrima in sac si sugrumata,
Cu gandul greu, de plumb
Si doar cu inima curata.
Ce greu e, mama!
Si cat de rau ma doare.
Este cumplit sa simti doar disperare.
De-as fi avut iubire ...