Bolta senina deodata se stinge
de luna
de stele
de tot.
Un caine lepros, un os vechi mai linge.
Mi-e sila de tot.

Si vantul imi bate la usa,
de parca ar vrea sa o franga.
Pe dulapul cel vechi
mai plange-o papusa...
cheala si natanga.

iar apa din pahar clocoteste
desi e mai ger decat iarna.
Portretul de cand eram mica
o carte citeste.
ce naiba ?!

Iar pruncul din icoana m-alinta
crezand ca sunt Sfanta Marie...
Dar cine prin casa colinda ?!
Sunt singura.
Cine sa fie ?!