Þi-am așezat rugăminți la picioare
Pline de necunoscute 'ntrebări,
Mi-ai răspuns că la piept strângi o floare
Sau un vânt călător printre zări.

Mi-ai zâmbit în auz, într-o clipă
Și mi-ai spus să aștept... Până când?
De ce facem din timp o risipă,
Amăgindu-ne veșnic în gând?

Am s-aștept și-ai să-mi simți așteptarea;
Vei uita să-mi răspunzi la 'ntrebări
Și-ai să strângi la piept depărtarea
Unui vânt rătăcit printre zări...