"Veniți, privighetoarea cântă,
Și liliacul e-nflorit!"
E lună plină, lună sfântă,
Iar Macedonski în mormânt a tresărit...

E azi liliacul plin de farmec
De amețire și miros,
Și luna, luna oglindește
Simetric, sufletul pe dos.

Curge canalul cu durere
E plin subsolul de lichid
Petala florii de liliac ce piere
Se scurge-n vortexul morbid.

Si dusă-i, fermentată-n lacrimi
Si descompusă-n molecule
Si poate, după ani de patimi
Va fi iar cina vreunei libelule...