agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Libellule ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-12-03 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Cu sufletul albastru asemeni unei mări
Ea-mi despicase trupul în magice culori O blîndă muritoare cu stele vii în ochi Mă aruncase în visul celestrului Haos Așa începe visul : pe sacra aripă de șoim Își duce viața Haos , un zeu pierdut în nori Sătul de eternitate , de gânduri și de temple El vrea să-și împlinească dorințele acerbe . Așa și-a început el femeiasca viață A coborât din stele sub falnicul pământ Și botezat a fost în suflete de prunc Ame e mândra fată cu brațele de fier Ce seceră ca moartea bărbații pământeni . Și într-un ceas nebun când verdele-nverzește Ame le fură ochii și totul se-negrește Și nesătula fiică a mândrului mormânt Se-mbată cu-al lor sânge și goală zace în drum Iar dimineața-n zori , când tatăl său o cheamă Dispare în pământ și se transformă-n fiară . Cu dinții animalici ea își târăște morții , Îi devorează-n silă căci tare-i obosită Și-acum bărbații lumii deloc n-o mai incită . Se plimbă ca-ntr-o cușcă sub negura țărînii Nu-i arde nici să țipe , nici prada s-o termine Și plictisită fiara de nuduri bărbătești Le părăsește-n grabă și alene ea privește Cum roabele-i fecioare le-ating și le sărută Și vor ca să dezmierde acele hoituri , curând humă . Și in lumea aceasta mare sunt singurul rămas Ce n-a fost înc-al fiarei cu dinții de bărbat Dar în zadar mă ascund de ochi nemuritori Căci fata mă zărește și cu salivă-mproșcă Și încearcă mă ajungă cu pofta-i nesătulă . Cu ghearele mă-nhață și părul ea , mi-l smulge , Dar deodată în tîmple simt foșnetul de lună Și în loc de întuneric eu văd lumina vie , Iar gheara se transformă în mână ce mîngâie . Privesc uimit în jur ce mi-e dat ca să văd ? Un suflet pur , albastru , asemeni unei mări Ce îmi despică trupul în magice culori O blândă muritoare cu stele vii în ochi Care-mi alungă visul amețitor , de mort .
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité