agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-28 | [This text should be read in romana] |
ORFANII DE ADEVテコ
- Memorii ネ冓 maree peste continentul Holocaustului O vecinトフate culturalト ce nu duce テョn Paradis A te fi nトピcut テョn Europa ultimelor secole ネ冓 テョn special テョn Europa secolului trecut nu este neapトビat un avantaj. Pentru unii esteネ嬖 fundamentaliネ冲i e o iluzie frumoasト, aceea de a fi european: テョnsト pentru cei mulネ嬖, stトパテ「niネ嬖 mai mult de demonul puterii decテ「t de gustul pentru artト, poate fi un coネ冦ar. Miile de lagトビe, fie ale Holocaustului, fie ale Gulagului, stau mトビturie. Plus memoriile noastre anti-totalitare recente, ce reprezintト un nou テョnveliネ al Pトノテ「ntului, un cテ「mp psihic ce aduce mトビturii despre torturト ネ冓 abolirea drepturilor omului. Din momentul テョn care am devenit conネ冲ienネ嬖 de natura hemoragicト a idiosincraziilor politice europene, ideea de a fi vecini de continent cu Michelangelo sau Shakespeare, cu Voltaire sau Picasso nu mai este balsamul absolut care unge sufletul hedonist. Cトツi aceastト vecinトフate culturalト nu duce テョn Paradis, ci テョnseamnト a fi vecini ネ冓 cu Hitler sau Stalin. Iar din clipa テョn care am cunoscut genocidurile iniネ嬖ate テョn Europa de imaginarul asiatic bolネ册vic (ce a constituit model de pornire ネ冓 pentru nazism, ca ネ冓 pentru ideologiile comuniste orientale aplicate テョn Est), ne simネ嬖m orfani. Sト fii singur, sト fii テョn exil perpetuu, sト nu gトピeネ冲i o fereastrト pe unde sト poネ嬖 privi liniネ冲it cトフre soare ネ冓 adevトビ: ce destin european! Mトフurトフorii camerelor de gazare Secolul trecut ne-a lトピat fトビト armonii interioare. ネ亙 fトビト iluzii. Secolul genocidurilor continentale, generate de viziunile politice de forネ崙 ネ冓 de industrializare a represiunii, ne-a dezumanizat. Ne-am pierdut unele simネ孛ri, テョntre care pulsul iubirii faネ崙 de ceilalネ嬖. Am devenit orfani. 窶曠omnul mi Se aratト de departe: 窶杁e iubesc cu o iubire vecinicト; de aceea テョネ嬖 pトピtrez bunトフatea mea窶!窶 Ieremia s-a テョndoit ネ冓 a greネ冓t? Iubirea de aproape a dispトビut pentru omul european intrat テョn mortificare spiritualト? Viaネ嫗 テョn aceastト Europト a genocidurilor ne-a テョnvトκ嫗t, テョnsト, cト existト mai multe tipuri de orfani. Dintre toネ嬖, cei mai nトパトピtuiネ嬖 nu sunt totuネ冓 orfanii de pトビinネ嬖, ci orfanii de adevトビ. Nu existト テョn istoria de pテ「nト la noi manipulare mai mare decテ「t aceea privind adevトビurile istorice violente ale secolului al XX-lea referitoare la Holocaust ネ冓 la Gulag. Poate cト orori de acest gen s-au mai petrecut テョn unele faze ale istoriei, dar scandaloasト este astトホi evidenネ嫗 cト ele nu sunt compatibile numai cu barbaria ネ冓 incompatibile cu gradul テョnalt de civilizaネ嬖e, aネ兮 cum se iluzionaserト idealiネ冲ii. Or, atunci cテ「nd barbaria nu este suprimatト de argumentele raネ嬖unii, ci, dimpotrivト, e continuu reinventatト sub cele mai tehnologic evoluate reネ嫺te, condiネ嬖a umanト pare o inutilト ネ冓 absurdト istorie a haosului ce spulberト inteligenネ嫗 intraspecificト ネ冓 amplificト psihopatologia. Unde a fost Dumnezeu, de-a lungul Holocaustului?, s-au テョntrebat atテ「t de mulネ嬖. Dar unde a fost omul? mai ネ冩ptesc, din ce テョn ce mai stins, unii...Umanitatea civilizatト a devenit un vast abator ネ冓 un imens orfelinat. 窶曠umnezeul pトツii va zdrobi テョn curテ「nd pe Satana supt picioarele voastre窶, urcト un ecou din Romani(16: 20). ネ亙 picioarele acestea, rトフトツitoare, au mトフurat camerele de gazare, テョn timp ce alte picioare rトフトツitoare au fugit din calea adevトビului. Dreptul orfanilor la copilトビia istoriei La aceste lucruri inubliabile ネ冓 la milioanele de suflete care nu mai sunt printre noi, pentru cト au fost secerate de doctrine politice intolerante, ne-am gテ「ndit pe 27 ianuarie 2009, cu ocazia Zilei Internaネ嬖onale a Comemorトビii Victimelor Holocaustului, cテ「nd s-au テョmplinit 64 de ani de la eliberarea lagトビului de la Auschwitz- Birkenau. テ始 tot acest timp, la sesiunea specialト dedicatト evenimentului de Organizaネ嬖a Naネ嬖unilor Unite, doamna Ruth Glasberg Gold a depus mトビturie despre Holocaustul ei. Nトピcutト テョn 1930 テョn Cernトブネ嬖, deportatト テョn noiembrie 1941 テョn Transnistria テョmpreunト cu pトビinネ嬖i, テョネ冓 pierde repede familia ネ冓 devine unul din orfanii nimトハui ネ冓 unul din puネ嬖nii supravieネ孛itori: 窶暸m fost repatriatト テョn Romテ「nia cu douト sトパtトノテ「ni テョnainte de eliberarea lagトビului, odatト cu toネ嬖 orfanii. テ始ainte de eliberarea de cトフre armata sovieticト, Antonescu, pentru prima datト, a acceptat sト repatrieze douト mii de orfani. Era o cerinネ崙 mai veche a comunitトκ嬖lor evreieネ冲i ネ冓 a Crucii Roネ冓i, dar s-au opus ネ冓 el, ネ冓 Adolf Eichmann (ofiネ嫺r nazist care coordona deportarea evreilor). Pテ「nト la urmト, cテ「nd a vトホut cト pierde rトホboiul, a gトピit de cuviinネ崙 sト facト ceva pentru a nu fi judecat drept criminal de rトホboi ネ冓 de aceea ne-a permis repatrierea.窶 E o observaネ嬖e bizarト ネ冓 tragicト テョn aceastト perspectivト: aネ兮dar, orfanii au dreptul la o copilトビie, fie ea ネ冓 copilトビia absurdト a istoriei. テ始 momentele cheie, dictatorii fac din orfani un scut. Supravieネ孛irea: un spaネ嬖u-timp al テョntテ「lnirii mトビturiilor cu mトビturisitorii Mトビturia doamnei Ruth Gold este prima mトビturie despre Holocaustul transnistrean fトツutト テョn direct la ONU, de cテ「nd a fost adoptatト テョn 2005 rezoluネ嬖a privind Ziua Internaネ嬖onalト a Holocaustului. Cum a fost aceastト politicト de exterminare テョn Transnistria, faネ崙 de ceea ce deja se ネ冲ie mult mai detaliat privind Germania nazistト? Doamna Gold are amintirile ei: 窶槓tii care era sistemul lui Antonescu? Nu era ca al nemネ嬖lor, nu aveau camere de gazare sau crematorii. Eu cred cト romテ「nii nici nu erau pregトフiネ嬖 pentru acel genocid, aネ兮 cト au fトツut lucruri pur ネ冓 simplu barbare. テ始 afarト de a-i テョmpuネ冂a pe oameni, dupト ce テョネ冓 sトパau singuri gropile, テョn afarト de a-i テョnghesui テョn trenuri, unde mureau de sufocare, i-au deportat pe evrei cトフre Transnistria iarna, テョn frig, fトビト mテ「ncare, fトビト apト窶ヲ Oamenii mureau, テョncetul cu テョncetul, pe drum, テョngheネ嫗ネ嬖. Ne-au dus douト sトパtトノテ「ni pe drumuri テョntortocheate pentru a muri cテ「t mai mulネ嬖 pe drum. Au mai izbucnit epidemii, de tifos, de dizenterie窶ヲ Erau 116 lagトビe ネ冓 ghetouri テョn Transnistria. Lumea a murit de foame, de sete, テョn epidemii. テ始 Berネ兮d, unde era infernul meu, au murit 20.000 de oameni. テ始 total, 280.000 de evrei, romテ「ni ネ冓 ucraineni, au pierit テョn Transnistria. ネ亙 11.000 de roma. Neapトビat trebuie sト vorbim ネ冓 despre roma, pentru cト nu sunt reprezentaネ嬖 nicトナeri, テョn nici o organizaネ嬖e internaネ嬖onal.窶, mトビturiseネ冲e ea pentru Cotidianul. Au existat, aネ兮dar, nuanネ嫺 ネ冓 grade de comparaネ嬖e テョntre metodele de a aplica soluネ嬖a finalト, au existat mai multe feluri de a muri prin dirijism exterminator pe scarト industrialト, iar simplul fapt cト a fost posibilト o atare taxinomie reprezintト apogeul monstruozitトκ嬖i morale niciodatト egalatト de istoria umanト, cu atテ「t mai mult cu cテ「t toate acestea se petreceau テョn Europa recentト. "Frumuseネ嫺a va salva lumea", spunea Dostoievski, iar eu mト simt inspiratト sト adaug, ca pe un corolar al derapajului absolut cト "inteligenネ嫗 va distruge lumea". テ始 epoca etichetelor ネ冓 ネ兮blonizトビilor mediatice, aceastト mトビturie recentト a unui supravieネ孛itor din Cernトブネ嬖 va rトノテ「ne mトビturia header a genocidului transnistrean updatatト 2009. Ea adaugト o nouト greutate mトビturiei depuse ネ冓 de scriitorul Norman Manea テョn volumul テ始toarcerea huliganului. Nトピcut la Suceava, テョn cartierul Burdujeni, Norman Manea vorbeネ冲e tot despre deportトビile cトフre Transnistria; acesta este internat la vテ「rsta de cinci ani テョn lagトビele transnistrene alトフuri de familie, supravieネ孛ieネ冲e, apoi revine acasト cu mari traume ネ冓 テョネ冓 reia viaネ嫗, dar va cunoaネ冲e un al doilea val de persecuネ嬖i antisemite テョn timpul regimului ultranaネ嬖onalist al dictatorului Nicolae Ceauネ册scu. La pag. 84 din cartea sa de memorii citatト anterior existト mトビturia care descrie alterarea progresivト a vieネ嬖i evreilor, テョn intervalul border al politicilor legionare: 窶槓椀cul din 1941 fusese pregトフit de anii huliganici anteriori, aflam acum, (テョn 1941, n.m.), ネ冓 de zvonuri pe care doar cei care nu voiau sト le audト le-ar fi putut ignora. Se auzise cト, la sfテ「rネ冓tul lui iunie 1940, un grup de soldaネ嬖 ar fi nトプトネit テョn casa unui evreu de la periferia Sucevei, torturテ「ndu-l, legテ「ndu-l apoi de coada unui cal, care l-ar fi tテ「rテ「t kilometri pテ「nト la un sat unde l-au ciuruit cu gloanネ嫺. Se vorbea de cruzimea unui comandant care silise evrei sト facト parte din plutoanele de execuネ嬖e a coreligionarilor. Deasupra gropii cu cadavre ar fi ordonat sト fie aruncat un cal mort, asasinate oribile, evrei torturaネ嬖, limba scoasト, degete tトナate. テ始 iulie 1940, テョn satul ネ脇rbトブネ嬖, lテ「ngト Suceava, ネ册ful poliネ嬖ei ar fi テョmpuネ冂at trei evrei, ale cトビor trupuri le aruncase apoi テョn rテ「u, テョn satul Comトハeネ冲i, fraネ嬖i Zisman fuseserト aruncaネ嬖 dintr-un tren ネ冓 テョmpuネ冂aネ嬖, iar rabinul Schahtel cu cei doi fii, torturaネ嬖 ネ冓 uciネ冓. Parveneau mereu noi zvonuri despre crime テョn Rトヅトブネ嬖 ネ冓 Dorohoi.窶 Perioada de cテ「teva luni cテ「t a durat escaladarea politicト a mトピurilor de suprimare a evreilor a condus aproape apocaliptic la declanネ兮rea fazei finale, de exterminare. Astfel, la pag. 85 din テ始toarcerea Huliganului (Ed. Polirom, 2003), Norman Manea noteazト: 窶朧rdonanネ嫗 din dimineaネ嫗 zilei de 9 octombrie 1941 cerea ca 窶枡vreii oraネ冰lui sト depunト imediat la Banca Naネ嬖onalト aurul, valutele, acネ嬖unile, diamantele, briliantele, pietrele preネ嬖oase ネ冓 sト se prezinte テョn aceeaネ冓 zi cu bagajul lor de mテ「nト la Burdujeni窶. Lagトビul de concentrare din Suceava, unde se aflau deja テョnchiネ冓 120 de evrei, fusese imediat desfiinネ嫗t, テョn perspectiva noilor mトピuri. (窶ヲ) Aネ兮 テョncepuse, テョn zilele festive de Sukot, povestea tata, Marネ冰l, cunoscut din atテ「tea filme postbelice窶ヲConvoiul. (窶ヲ) Da, din gara Burdujeni aveau sト porneascト trenurile cu destinaネ嬖e previzibilト. Styxul se numea Nistru, destinul fusese ネ冓 el rebotezat, テョn sonoritatea vremii: Ataki, Moghilev, ネ和rgorod, Murafa, Berネ兮d, Bug.窶 Aceastト mトビturie completeazト perfect, prin expresivitatea notaネ嬖ei, sublinierile istoricului Andrei Oiネ冲eanu care, テョn Revista 22, Nr. 761, scrie cト 窶柝e 9 octombrie 1941 au テョnceput deportトビile forネ嫗te, テョn vagoane de marfト テョncuiate, ale evreilor din Bucovina de Sud", teritoriu aflat ネ冓 atunci ネ冓 acum sub administraネ嬖e romテ「neascト". "テ始 primele trei zile (9 - 11 octombrie) au fost deportaネ嬖 テョn Transnistria peste 5.000 de evrei, inclusiv bトフrテ「ni, bolnavi, femei ネ冓 copii. ツォDin Suceava au fost evacuaネ嬖 3.638 evrei , iar din comunele din judeネ ネ冓 anume: Solca , Burdujeni ネ冓 Iネ嫩ani, au fost evacuaネ嬖 テョn total 1.395 evreiツサ, se specificト テョntr-un raport al Prefecturii din Suceava. Au urmat circa 9.000 de suflete din Dorohoi, Rトヅトブネ嬖, Darabani, Mihトナleni etc." Raportul final (Ed. Polirom, 2005) elaborat de Comisia Internaネ嬖onalト pentru Studierea Holocaustului テョn Romテ「nia al cトビei preネ册dinte a fost Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, consemneazト la pag. 178 concluzia sa: 窶朦umトビul total al evreilor romテ「ni ネ冓 ucraineni care au pierit テョn teritoriile aflate sub administraネ嬖e romテ「neascト este テョntre 280 000 ネ冓 380 000.窶 O altト cifrト a victimelor Holocaustului romテ「nesc este menネ嬖onatト, prin posibila sa limitト superioarト, テョn Comunicatul emis cトフre Mediafax de cトフre Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureネ冲i テョn anul 2004, cu ocazia primei comemorトビi solemne din Romテ「nia, cテ「nd America s-a alトフurat テョn mod special Romテ「niei (o democraネ嬖e テョncト atテ「t de fragilト), pentru comemorarea victimelor, apreciind cト 窶柝este 400.000 de evrei de pe teritoriul ネ崙ビii de la momentul respectiv au fost uciネ冓 テョn timpul Holocaustului.窶 Comunicatul prevedea: "Comemorarea marcheazト テョmplinirea a 63 de ani de la declanネ兮rea deportトビii forネ嫗te a evreilor romテ「ni テョn Transnistria. Acest act, autorizat de regimul Ion Antonescu, a fost momentul de テョncepere a uneia dintre cele mai テョngrozitoare faze ale Holocaustului din Romテ「nia, iar atrocitトκ嬖le din Romテ「nia s-au extins de la comunitatea evreiascト, iniネ嬖al amplト ネ冓 eterogenト, cuprinzテ「nd ulterior, ca ネ冓 テョn alte zone din Europa, romii ネ冓 alte minoritトκ嬖.窶 テ始 Bucovina, amintirea unei culturi iudaice テョnfloritoare ネ冓 memoria cruzimii テ始 timp ce, la New York, declaraネ嬖ile doamnei Ruth Glasberg Gold fトツute pe 27 ianuarie 2009, cu ocazia comemorトビii victimelor Holocaustului, aduceau テョn atenネ嬖a opiniei publice internaネ嬖onale momentul genocidal transnistrean cu punct de plecare din Bucovina de Nord ネ冓 de Sud ネ冓 Basarabia, noi ne reuneam テョntr-o altト Bucovina, ネ冓 o altト Suceava decテ「t cele care l-au alungat pe Norman Manea, adunテ「ndu-ne la Biblioteca Bucovinei (cトツi unde, altundeva, decテ「t テョn Sinagogト ネ冓 テョn Bibliotecト se poate omagia mai bine spiritul iudaic テョntemeietor, ca popor al cトビネ嬖i?), romテ「ni, ucraineni ネ冓 evrei, tineri ネ冓 seniori, テョn jurul menorei aduse de prof. Sorin Golda, preネ册dintele Comunitトκ嬖i Evreilor din Suceava. Pentru prima oarト oamenii au putut auzi o rugトツiune テョn ivrit, cititト de profesorul Golda テョn memoria celor ネ兮se milioane de victime ale Holocaustului. Pe durata テョntregii zile, テョncepテ「nd cu ora 10 ネ冓 pテ「nト la ora 20, cテ「teva grupuri de tineri, studenネ嬖 ネ冓 elevi, profesori ネ冓 intelectuali suceveni, au venit sト adauge un omagiu victimelor epurトビilor rasiale din timpul Holocaustului, au vizionat cテ「teva producネ嬖i documentare despre Auschwitz, au audiat concerte pentru vioarト ネ冓 pian interpretate de maeネ冲ri evrei ai genului, ネ冓 chiar o demonstraネ嬖e de muzicト klezmer. Holurile impunトフorului locaネ cultural au gトホduit expoziネ嬖i de carte, de picturト ネ冓 de artト digitalト, slujind amintirea unei culturi iudaice テョnfloritoare care, deネ冓 a contribuit la creネ冲erea unei Europe civilizate ネ冓 prospere, a fost totuネ冓 supusト presiunii exterminatoare テョntre anii 1933-1945. テ始 fond, amintirea ネ冓 memoria reprezintト bogトκ嬖a cea mai de preネ a unei culturi. Elie Wiesel a declarat cテ「ndva cト "amintirea conferト o dimensiune eticト tuturor obligaネ嬖ilor ネ冓 aspiraネ嬖ilor" oamenilor. Aceネ冲ia, aidoma comunitトκ嬖lor, nu pot supravieネ孛i demn テョn absenネ嫗 funcネ嬖ilor mnezice, care instituie ambientul unei culturi, テョi conferト demnitate ネ冓 vizibilitate, autenticitate ネ冓 originalitate. Vizitatorii au putut consulta o expoziネ嬖e de carte cu tematicト istoricト, documentarト ネ冓 literarト privind Holocaustul, o altト expoziネ嬖e ce are ca tematicト povestea ネ冓 casa Annei Frank din Amsterdam, incluzテ「nd albume, fotografii, DVD-uri ネ冓 cトビネ嬖 テョn diferite limbi de circulaネ嬖e; o altト expoziネ嬖e de picturト ネ冓 poezie Rebecca Horn este intitulatト "Concert for Buchenwald" iar o expoziネ嬖e de artト digitalト semnatト de Angela Furtunト ネ冓 intitulatト Shoah poate fi revizitatト, fapt posibil ネ冓 テョn galeria interneticト londonezト Saatchi Gallery unde expoziネ嬖a are caracter permanent. Pe de altト parte, spaネ嬖i muzeale generoase adトパostesc o expoziネ嬖e de cトビネ嬖 ネ冓 albume aparネ嬖nテ「nd cercetトフorilor, scriitorilor ネ冓 artiネ冲ilor evrei sau a autorilor care s-au ocupat de iudaism: Norman Manea, Aharon Appelfeld, Paul Celan, Andrei Oiネ冲eanu, Benedict Solomon, Benjamin Fondane, Valentin Saxone, Clara Haskil, Lya Benjamin, Vladimir Tismトハeanu, Alexandru ネ和fran, Hannah Arendt, Alfred Hテ「rlトバanu, Elie Wiesel, Iulian Bトナcuネ, Jan T. Gross, Victor Neumann, Moses Rosen, Paul Johnson, Liviu Rotman, Radu Ioanid, A. Cohen, Mihail Sebastian, Annick de Souzenelle, Haim Cohn, Jean Ancel, Saul Bellow, Eliphas Levi, Papus, Angela Furtunト, Regine Azria, Moshe Idel, Aristide Straja, Lucian Schwarz, Teネ冰 Solomovici, Lucian Regenborgen, Vlad Solomon, Gershon Sholem, David Deutsch, Deborah G. Felder, Escher, Constantin Viネ冓nescu, Andrei Voinea, Iulia Deleanu, Chagall ネ冓 mulネ嬖 alネ嬖i. Holocaustul nazist nu ネ冓-a atins scopul ネ冓 nu a reuネ冓t sト ネ冲eargト de pe suprafaネ嫗 pトノテ「ntului テョn mod definitiv populaネ嬖a ネ冓 cultura iudaicト, deネ冓 acesta a fost ネ嫺lul lui iniネ嬖al, exprimat prin doctrina soluネ嬖ei finale. Expoziネ嬖ile deschise aduc unele mトビturii despre o culturト care a renトピcut prin democraネ嬖e ネ冓 toleranネ崙 ネ冓 care este marcatト de vitalitate ネ冓 de universalitate, aネ册zテ「ndu-se din nou cu onoare la temelia umanitトκ嬖i, alトフuri de celelalte surori テョntemeietoare. Shoah, rトヅトツina amarト a Europei civilizate Holocaustul a fost tabu テョn Romテ「nia de dupト al doilea rトホboi mondial, deoarece テョn istoria oficialト a URSS ネ冓 predatト obligatoriu ネ冓 テョn ネ崙ビile estice bolネ册vizate evreii nu erau amintiネ嬖 ca principalele victime ale lui Hitler, ci numai comuniネ冲ii (ce erau, テョn fapt, foarte reduネ冓 numeric la acea datト). Astfel a rトノas ascuns pentru multト vreme opiniei publice caracterul de purificare etnicト, primordial antisemitト, al soluネ嬖ei finale naziste, ce va fi テョmbrトκ嬖ネ兮t peste cテ「ネ嬖va ani ネ冓 de neo-bolネ册vici. テ始 fapt, marea manipulare istoricト a secolului al XX-lea - cel strトットフut de la un capトフ la celトネalt de principiul genocidului ca soluネ嬖e de redesenare a aネ兮-zisei Europei civilizate printr-un condei asiatic bolネ册vic terorist -, reprezintト o maree de cliネ册e, facticitトκ嬖 ネ冓 contrafaceri. Tocmai de aceea adevトビul este necesar pentru recuperarea homeostaziei unei civilizaネ嬖i greco-latine ネ冓 iudeo-creネ冲ine aflate テョn declin ネ冓 aflatト テョn continuare sub ameninネ嫗re, iar memoria este singurul instrument de recuperare a adevトビului. Imaginarul politic european va avea テョntotdeauna nevoie de un 27 ianuarie demn ネ冓 de asumarea irepetabilitトκ嬖i Holocaustului. Iar identitatea europeanト, ce テョncト テョネ冓 cautト sistemul de referinネ崙, trebuie sト asimileze rトヅトツinile amare ale Shoah ca pe un catalizator al spiritului democrat ネ冓 ca pe un imunostimulent al conネ冲iinネ嫺lor faネ崙 de ascensiunea spiritului totalitar. Altminteri, am putea redeveni doar niネ冲e orfani de adevトビ, destinaネ嬖 laboratoarelor de inginerie politicト totalitarト . Despre toate acestea ne vorbesc cu rトッdare ネ冓 Ruth Glasberg Gold ネ冓 Norman Manea ネ冓 Andrei Oiネ冲eanu ネ冓 Elie Wiesel. ネ亙 atテ「ネ嬖a alネ嬖i窶ヲFie ca vorbele lor sト nu fie doar predicile テョnネ嫺lepネ嬖lor テョn deネ册rt! Angela Furtunト 28 ianuarie 2009 http://angelafurtuna2008.over-blog.com/ http://dialogeuropean.ning.com/forum/topics/orfanii-de-adevar-sau
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy