Umbrelor
turmelor
ațipire nepereche
sunet, aripi în ureche
curcubeu în drumul vămii
ochi de cer din largul mării
glas cioplit, fluier crăpat
suflet trist neîmpăcat
lunecare
umblătoare
în târziul blestemat
unde timpul m-a chemat.

Gestul meu e amintire
care curge în potire
e o noapte fără preget
care cade
într-un deget.
Umbrelor
turmelor
un început
să mă joc cu voi în lut...