Biografie emil cosgarea
M-am nascut in Fagaras. 21 octombrie 1953. Am 50.065 ani.
Copilaria in satul Vad, intr-n spatiu de o rara frumusete. Acolo este Dumbrava Vadului. Una dintre cele mai mari poiene cu narcise din lume.
La cinci ani m-am mutat impreuna cu familia in Fagaras, tatal meu reobtinind dreptul la munca dupa mai bine de zece ani de restrictii. S-a angajat, avocat fiind, jurisconsult la doua gease-uri de pe raza Fagarasului.
Primii cinci ani de scoala la Liceul Radu Negru- am amintiri ca fiind un copil excesiv de silitor si foarte mincinos –bun povestitor-. Invatatorul Sipos Ioan ma imprumuta la alte clase, cind lipsea careva dintre invatatoare sa le spun povesti copiilor pe durata lipsei pentru ca astia sa fie cuminti. Si erau. Ma ascultau cu gura cascata si cu degetul in nas.
In clasa cincea am fugit in lume cu o barca furata de pe Olt. Gasit, pedepsit si facut de ris. Vreo sase luni de zile nu puteam merge pe strada ca ma aratau toti cu degetul: -Uite-l pe ‘aventurierul’.
Clasele a sasea pina la a unspea- handbal. Am mincat handbal pe paine. 5-6 antrenamente pe saptamana si duminica meci. Citit in prostie. Dar fara nici-o ordine. Incepeam mai multe carti deodata dar, macar, le terminam. Am inceput sa scriu poezii. Multe slabute, cateva frumoase si originale. Tavi, prietenul meu si varul lui Michele le pastra prentru mine asa cum le scriam: prin crasme, pe Olt, pe servetele. Am ajuns cu ele la unul, Ion Lotreanu de la Luceafarul care m-a felicitat si i le-a dat lui Eugen Barbu care le- spurcavit cu rosu si m-a scarbit. De atunci n-am mai scris decit pentru mine sau prieteni si mai mult in bataie de joc. ‘Buldur bleg cu ochiu’ntors/m-a stors/frumoasa mea cu ochii de gaina…’
La liceu, acelasi Radu Negru, am invatat numai la mate si am continuat sa citesc. Dupa ce-am terminat prima oara biblia, citind chiar si listele interminabile cu ‘care dupa care au venit’ am realizat cit de important este sa citesti sistematic, adica un autor incepand cu primele lui carti, autori pe curente literare, pe tari si asa mai departe.
Am intrat la Masini Unelte in Regie si m-am tinut mai departe de citit, chiulit si am facut ceva teatru ca regizor la ‘Podul’ (‘Lectia’ lui Ionescu, ‘Intrebarea Tigrului’ de Werkers, o piesa in intregime facuta din proverbele lui Anton Pann si care mi-a fost furata de teatrul ‘Ion Creanga’ si m-am trezit, deodata in campul muncii…
(Am fost indragostit toata durata facultatii, mereu iubiri neimpartasite si iubit de cine nu trebuia.
Am repetat cu bunavoie anul trei. In sesiunea din iarna am imprumutat de la biblioteca operele complete ale lui Dostoievski si nu am iesit din camera de camin pina nu le-am terminat.Vol unu pina la 12 in ordine.Desi, le mai citisem dar pe sarite. Imi aduceau colegii mancare de la cantina si bautura si nu m-am prezentat la niciun examen.)
Am lucrat o luna la Brasov, m-au luat in armata: ‘am plicat in armat, am plicat incorporat si s-au dus clipili di iubirii…’ am facut in cinci luni jumate de armata 32 de zile de arest, am suferit pina si fizic din cauza prostiei ofiterilor profesori si, cind am scapat, puternic afectat mintal fiind m-am insurat.
Am venit in Bucuresti dupa sotie si m-am angajat la o fabrica de lemne unde imi gasise socru-meu colonelul (nu Aureliano Buendia ci unul Iliuta din comuna Leu) de lucru.
Am trecut un test destul de greu ca sa ajung la Turbomecanica, fabrica de motoare de avioane unde mi-a placut sa ma joc cu masinile cu Comanda Numerica in 5 axe si de-atunci asta mi-e meseria.
Repere: -in 80 l-am cunoscut pe Michele ca liceean si iubitor de muzica
-in 82 s-a nascut Laura, prima dintr-o serie de trei fete
-in 84 trebuia sa plec la o scolarizare in Germania si m-au taiat de pe lista cu doua zile inainte de plecare
-in 88 am divortat
-in 90 ianuarie m-am insurat a doua oara cu actuala sotie, gravida fiind in luna patra
-in 90 august am plecat singur in Olanda; a doua fata avea 3 luni
-in 91 am lucrat la ferme, o ce fericire, ca sa string niste banisori sa-mi aduc fetita si nevasta.
-in 92 am plecat din Olanda in Belgia
-in 93 februarie am imigrat in Canada, Montreal
-in 94 am plecat in Hamilton si am inceput sa lucrez ca nc programmer direct pe masina la un olandez cu care am ramas prieten
-in 94 s-a nascut a treia fata pe cind eu aveam 40 de anisori
-in 97 m-am mutat in Toronto dupa un accident de masina unde am cistigat un test de lucru la boeing
-1997-2000 am lucrat la Boeing
-2000-2001 la Husky Injection Molding
-din 2002 februarie si pana acum lucrez la Northstar Aerospace, o fabrica pe exact acelasi profil ca Turbomecanica de la care am plecat in 1990 –
Nu mai citesc prea multe chestii noi, recitesc in engleza ce mi-a placut in romaneste si citesc orice carti romanesti si frantuzesti imi cad in mana. Cam doua ore si pe zi.
Munca imi place dar nu mai pot suporta stressul. Trebuie sa nu gresesc programele pentru ca piesele sunt foarte scumpe si nu mai am rabdare. As vrea sa-mi gasesc ceva ca sa-i invat Unigraphics pe altii, pe bani.
Planuri de viitor apropiat: -un curs intensiv de italiana si spaniola – la domiciliu cu internetul si care sa ma scape de iarna asta scurtissima care abia a inceput.
|