Biografie Haig Acterian
Haig Garabet Acterian (n. 5 martie 1904 - d. 8 august 1943) a fost un scriitor, regizor și om de teatru român de origine armeană.
Biografie
Este primul născut dintre frații Acterian, un faimos regizor din perioada interbelică, fiind fratele lui Arșavir Acterian și al lui Jeni Acterian. A fost coleg cu Mircea Eliade la Liceul Spiru Haret din București și este unul dintre personajele Romanului adolescentului miop. A debutat cu versuri, semnate cu pseudonimul Mihail, în revista Vlăstare a Liceului Spiru Haret, editată chiar de viitorul istoric al religiilor, Mircea Eliade. S-a căsătorit cu actrița Marietta Sadova, una dintre marile actrițe de dramă ale Teatrului Național din București. Deși era tentat inițial să dea examen de admitere la Conservator și să studieze muzica, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, pe care îl absolvă cu brio. Examenul de absolvire l-a reprezentat un rol in piesa lui Adrian Maniu Meșterul Manole. De altfel, romanul indian al fostului său coleg de liceu, Mircea Eliade Isabel și apele Diavolului era dedicat "Prietenului Mihail și oarbei Lalu", Lalu fiind o cerșetoare oarbă pe care Eliade a întîlnit-o în vremea cînd locuia în Rippon Street, Kolkata.
Haig Acterian va deveni ulterior primul regizor diplomat de film din România, după ce a urmat un curs de specializare la Roma, în studiourile Cinecitta. A corespondat cu Edward Gordon Craig, un regizor și teoretician al teatrului modernist englez, considerat unul din părinții teatrului modernist european. A scris mai multe cărți de teatru, din care le amintim doar pe cele mai importante: Pretexte pentru o dramaturgie românească cu o prefață de Edward Gordon Craig (Vremea, 1936), Gordon Craig și ideea în teatru (Vremea, 1936), După un veac de teatru românesc, (Bucovina, 1937), Organizarea teatrului (Bucovina, 1938), Shakespeare (Ed. Fundațiilor Regale, 1938), Limitele artei, (Atelierele Grafice Luceafărul, 1939).
Alături de colegii săi de generație, Mihail Sebastian și Camil Petrescu, cel cu care împărtășea interesul pentru Craig și teatrul experimental sau de avangardă, a fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici. Este autorul primei monografii William Shakespeare, Shakespeare, scrisă și publicată în limba română.
Afilieri politice
Dupa Mihail Sebastian ("Jurnal"), "în 1932, Haig era comunist", calitate în care a colaborat la revista Bluze albastre, principalul hebdomadar al Partidului comunist. În scurtă vreme, trece însă în extrema opusă. Se pare că a fost convins de Mihail Polihroniade să devină membru al Mișcării Legionare. S-a înscris în acest partid în 1936. Din acest motiv doctrinar este arestat imediat după Rebeliunea legionară din ianuarie 1941. A deținut funcția de director al Teatrului Național din București în timpul guvernului legionar condus de Horia Sima. După înăbușirea rebeliunii legionare de către trupele Mareșalului Antonescu, este aruncat în penitenciarul de la Lugoj unde va reuși să finalizeze între 1941-1943, cea de-a doua monografie despre Molière, publicată abia după 1989. După intervenția soției sale, actrița Marietta Sadova, pe lângă regele Mihai I este eliberat din închisoare. Va fi trimis pe Frontul de Răsărit, unde va muri în prima linie la Kuban, în 8 august 1943. Marietta Sadova nu se va recăsători după moartea sa.
Opera
Sub pseudonim
Mihail, Agonia, 1929, versuri
Mihail, Urmare, versuri, București, Institutul de arte grafice, 1936
Sub nume propriu
Haig Acterian, Dragoste și viață în lumea teatrului, Buc., Arta Grafică, 1994
Haig Acterian, Gordon Craig și ideia în teatru, Ed. Vremea 1936
Haig Acterian, Pretexte pentru o dramaturgie românească, cu un cuvânt înainte de Gordon E. Craig, București, Ed. Vremea, 1936
Haig Acterian, După un veac de teatru românesc, Ed. Bucovina, 1937
Haig Acterian, Shakespeare, București, Ed. Fundațiilor Regale, 1938
Haig Acterian, Organizarea teatrului, Ed. Bucovina, 1938,
Haig Acterian, Limitele artei
Haig Acterian, Cealaltă parte a vieții noastre, Iași, Institutul european, 1991
Haig Acterian, Moliere
Haig Acterian, Scrieri despre teatru - publicistica
|