agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-21 | [This text should be read in romana] |
Codul Liniar, Termodinamica și Mecanica cuantică
Prietenilor mei: Nicu, Gorun È™i Marius, cei din hora Codului liniar I. DEFINIÞII ÃŽnainte de a găsi o legătură între Codul liniar È™i Termodinamică, respectiv Mecanica cuantică, precizăm câteva noÈ›iunii definite în acest context È™i care sunt implicate în această discuÈ›ie. 1. Legea. Este acea regulă, considerată obiectivă pentru un nivel al cunoaÈ™terii, care stabileÈ™te condiÈ›iile de evoluÈ›ie ale unor anumite proprietății sau caracteristici ale unui proces. 2. Mediul. Este contextul obiectiv, condiÈ›ional, în care o lege se poate desfășura, alături de procesul asupra căruia se aplică legea respectivă. 3. Procesul. Este acea înÈ™iruire de fenomene observabile care au un rezultat observabil în natură. 4. Fenomenul. Este o interpretare sistematică a unei componente a unui proces, bazată pe informaÈ›ii asociate asupra observabilelor. 5. Sistemul. Este o corelaÈ›ionare informaÈ›ională a fenomenelor sau proceselor, bazată pe anumite criterii ale observatorului. 6. Observatorul. Acea entitate informatională capabilă să transforme observaÈ›ia într-o informaÈ›ie. 7. ObservaÈ›ia. Posibilitatea de a crea informaÈ›ii pe baza unui contact informaÈ›ional mijlocit, cu un fenomen. 8. Participant la proces. Structură a naturii care este observată prin fenomene observabile È™i căreia i se alocă informaÈ›ia cunoaÈ™terii. 9. Proprietății ( caracterisitici) ale participantului la proces. Rezultate ale interpretării informaÈ›iilor legate de starea participantului, sub o formă utilă cunoaÈ™terii. 10. Starea participanÈ›ilor. Evaluări (presupuneri) informaÈ›ionale ale dinamicii proprietăților participanÈ›ilor. 11. Starea sistemului . Evaluări (presupuneri) informaÈ›ionale ale dinamicii proprietăților sistemului pe baza stărilor participanÈ›ilor (au a mărimilor de stare) 12. RelaÈ›ie temporală în sistem. Legătura temporală (în timp) sistematică între proprietățile tuturor participanÈ›ilor la proces, delimitaÈ›i sistematic. 13. Delimitare de sistem. Aplicarea criteriului de delimitare pentru a fi posibilă o utilitate a cunoaÈ™terii È™i a aplicaÈ›iilor acesteia. II. DEFINIREA CODULUI LINIAR. ATRIBUTE: STRUCTURA, LINIARITATEA, NATURALUL ÃŽn contextual acestor definiÈ›ii se descrie mai jos, în general, care este conÈ›inutul Codul liniar. DefiniÈ›ie 1: Codul liniar (n) este o structură naturală de posibilități temporale ale stărilor, părÈ›ilor unui proces sau a procesului. Codul liniar are trei atribute definitorii : A - este o structură completă (universală) B- este liniar în sensul capacității de înglobare a timpului ( temporalitate) C - este natural, adică descoperit È™i nu inventat (un component obiectiv al naturii) A. FORMA ( FORMULA) STRUCTURALà A CODULUI LINIAR Forma (formula) structurală naturală a codului este un tablou al acestor posibilități temporale existente în natură. Dacă un grup g de participanÈ›i la un proces este observat de către un observator pe baza unor fenomene ale procesului, relaÈ›ia de observare a codului liniar va fi : cap/ corp /coadă sau : g(0) / m / g(1) relaÈ›ia ( 1) Aici se aplică o proprietate simplă a naturii, regăsită în toate procesele sale; aceea a înÈ™iruirii ,,cap-corp-coadă,, sau ,,început-mijloc-sfârÈ™it,, ca È™i înÈ™iruire firească, invariantă, a unor antisimetrii în orice act al acesteia. NOTA : Această relaÈ›ie din natură a fost descoperită È™i explicitată, sub forma unei ,,chei mentale,, de către Nicolae Florean Pinte în cartea sa ,,Teoria Speciilor InformaÈ›ionale,,. ÃŽnÈ›elesul Codului liniar È™i a acestor formule de calcul se regăsesc în eseul ,, ÃŽn căutarea înÈ›elesului È™i a formulei Codului liniar de ordin n.,, , de pe această pagină. -g este grupul de participanÈ›i la proces, format din n participanÈ›i -g(0) È™i g(1) sunt grupuri de posibilități ale stărilor participanÈ›ilor la proces -g(0) este tabloul complet al lui zero 0, în sensul că nici unul dintre participanÈ›ii grupului nu este privilegiat în momentul iniÈ›ierii procesului, a stării de început, È™i se scrie ca un È™ir de posibilității nule, adică: g(0) = 000000.... de n ori (2) -g(1) este tabloul complet al lui unu 1, în sensul că nici unul dintre participanÈ›ii grupului nu este defavorizat în a nu atinge starea finală a procesului È™i se scrie ca un È™ir de posibilității împlinite, adică: g(1) = 111111....de n ori ( 3) Aplicând relaÈ›iile 2 È™i 3 în tabloul 1 se obÈ›ine structura Codului liniar cu capetele explicitate: 000000…n ori / m /111111…n ori (4) ÃŽn această relaÈ›ie se expliciteaza mai departe: - n, devine acum È™i rangul codului liniar ( sau ordinul codului liniar) È™i se referă la numărul de participanÈ›i la un proces. - m, este tabloul de mijloc al codului, adică al posibilităților, fiind numărul de combinaÈ›ii interne de relaÈ›ii de forma codului liniar de ordin 2, ( 0 È™i 1), în sensul că fiecare participant este relaÈ›ionat cu fiecare participant în evoluÈ›ia temporală a proprietăților acestora. RelaÈ›iile elementare din natură nu pot depăși forma codului liniar 2 (doi) având patru posibilități : 00 01 11 10. - 0 È™i 1, sunt posibilitățile elementare ale participaÈ›ilor asupra unor proprietăți cum ar fi : apariÈ›ie, dispariÈ›ie, însuÈ™ire, pierdere, existență, valoare, viteză, impuls, poziÈ›ie, masă, prezență, lipsă, etc. NOTà 1 : Lista acestor posibilități elementare este inepuizabilă È™i se obÈ›ine prin corelaÈ›ionarea informaÈ›ională a fenomenelor sau proceselor, bazată pe anumite criterii ale observatorului, adică prin constituirea sistemelor de cunoaÈ™tere. Formula numărului de combinaÈ›ii de mijloc, interne: m, este : m = (2 la puterea n -2n)/2 (5) ÃŽnlocuind relaÈ›ia (5) în relaÈ›ia (4) se obÈ›ine structura întinsă a Codului liniar : 00000..n / ( 2 la puterea n -2n)/2 relaÈ›ii codul liniar 2 / 1111..n (6) B. TEMPORALITATEA CODULUI LINIAR Temporalitatea Codului liniar rezidă din proprietatea de liniaritate a acestuia. Privind relaÈ›ia (6), succesiunea temporală a stărilor unui proces se realizează prin rotirea ( sau deplasarea) cu câte un pas a structurii codului în faÈ›a a n observatori. Numărul de observatori este egal cu cel al participanÈ›ilor adică cu n. ÃŽn acest fel procesul este însoÈ›it de către puctul de vedere al fiecărui observator în calitate È™i de participant iar raÈ›ionamentul de interpretare va fi acela al unei gândiiri însoÈ›itoare. p: numărul de paÈ™i, este calculat prin relaÈ›ia de rotire : p = 2(n+m) (paÈ™i de rotire) (7) unde : - n este numărul de participanÈ›i È™i de observatori ai procesului - m –numărul de relaÈ›ii interne ( combinaÈ›ii) fiecare cu fiecare, din derularea procesului. Tablourile consecutive care se oferă privirii grupului de observatori sunt de forma : 0000000...n ori, pentru pasul p=1 (8) 000000....n-1 ori, 1 pentru pasul p=2 0000...n-2 ori, 1 0 pentru pasul p=3 01000000....n-2 ori pentru pasul p=2(n+m) -1 10000000...n-1 ori pentru pasul p= 2(n+m) -Numărul de tablouri care descriu relaÈ›iile dintre participanÈ›i este t. t = 2 la puterea n (9) ÃŽnlocuind corespunzător în relaÈ›iile de mai sus È™i calculând se demonstrează că numărul de paÈ™i este egal cu numărul de tablouri, relaÈ›ie naturală, dar fiecare dintre cele două noÈ›iuni se calculează diferit, fiecare după înÈ›elesul ei. Astfel : p = t = 2(n+m) = 2 la n (10) Lungimea unui tablou temporal este de n elemente distincte È™i este dată de numărul de observatori, adică a celor n posibilități. B1. Temporalitatea codului liniar nu este una ruptă în segmente temporale, separate, ci una legată cauzal de la un tablou la altul prin schimbarea simplă a unui singur element al tabloului. B2. Tabloul curent al unei stări a naturii are ca istorie n-1 informaÈ›ii din tabloul precedent È™i oferă ca determinare n-2 informaÈ›ii tabloului stării următoare. B3. Această capacitate a codului liniar face posibilă continuitatea posibilităților temporale, adică ,,seriozitatea,, timpului pe care îl utilizeză È™i sesizeză omul. C. CODUL LINIAR, O COMPONENTà A NATURII C1. Toate posibilitățile de stare, inter-relaÈ›ionate, se petrec în natură numai sub forma lor elementară. C2. Ceea ce este accesibil prin fenomene se află la nivelul observabil al unor sentinÈ›e informaÈ›ionale, adică a unor acÈ›iunii manifeste ale materiei, sau sub forma unor semnificaÈ›ii. C3. Faptul că întregul lanÈ› de cauzalitate al naturii se află sub semnul unei simple relaÈ›ii, aflate mereu numai între două entități este ceea ce permite codificarea unui număr indiferent cât de de mare ( infinit) al oricărui tip de particule. Exemplu de înÈ›elegere : Niciodată nu se vor lovi între ele trei pietre (sau particule elementare oricât de mici ar fi) în acelaÈ™i timp. Timpul este atât de subÈ›ire încât întotdeauna există o distanță temporală între cele două lovituri. Dacă este o singură piatră, lovitura nu va avea loc. Dacă sunt două, ele se vor lovi la un moment determinat È™i conoscibil. Dacă nu este nici o piatră totul este posibil. Dar e posibil doar: să fie una È™i să nu se lovească, sau vor fi două care se vor lovi într-un moment precis È™i niciodată trei, sau mai multe, care să se lovescă între ele în acelaÈ™i timp. C4. Această raÈ›iune a lui 0, 1 È™i 2, extrem de simplă, a naturii, una dintre cele mai ascunse privirilor, permite diversitatea completă a întregului univers. Aceste coduri, sau nivele de structurare, de fapt singurele existente în întreaga logică a naturii se scriu simplu : cu cele trei semne 0, 1, 2 dar au semnificaÈ›ie doar în interiorul codurilor liniare cu aceste ordine, 0, 1 È™i 2. C5. Ele formează apoi structuri indiferent cât de mari È™i cât de complicate, de ordine inimaginabil de mari, întocmai cum se formează o clădire din cărămidă, mortar È™i golul lăsat între ele. Golul este în fapt contrucÈ›ia, spaÈ›iul, adică ordinul 0, cel care contează, cărămida este ordinul elementar 1 È™i în fine cel ce face posibilă legătura, adică mortarul, este ordinul 2. C6. Capacitatea naturii de a realiza individualizarea acestor posibilități prin limitarea relaÈ›iei elementare la două entități este ceea ce permite diversitatea stabilă a materiei. C7. Este posibil ca singura mare determinare a naturii asupra propriei sale structuri să fie această interdicÈ›ie asupra simultaneității relaÈ›iilor multiple. C8. Un amestec al identității oricărui tip de particulă crează o instabilitate informaÈ›ională la nivelul elementar. Acest lucru nu este posibil datorită faptului că orice structură funcÈ›ioneaza după posibilitățile complete ale codului liniar. III. DE CE ESTE CODUL LINIAR O LEGE ? NOTA 2 : Aceste tablouri temporale sunt UNICE. Ele epuizează TOATE situaÈ›iile posibile în care se pot corela TOÞI participanÈ›ii procesului. NOTA 3 : Această acoperire naturală dar È™i obligatorie a oricăror posibilităti de corelare a proprietăților unor structuri ale sistemelor pe care o impune Codul Linar, are caracterul unei LEGI a naturii. VI. CODURILE LINIARE ELEMENTARE NOTA 4 : ÃŽnainte de a dezvolta din formula (6) codurile liniare elementare se mai precizează faptul că prima posibilitate a mijlocului m este 1 iar ultima posibilitate a acestuia este 0, pe baza aceleaÈ™i antisimetrii naturale. Codurile elementare sunt codurile de rang 0, 1 È™i 2. Aceste coduri au structuri care nu sunt complete în sensul că nu sunt decât pregătiri ale naturii pentru a structura lumea È™i pe ea însăși. Codul liniar zero 0 nu are cap È™i coadă ci doar o parte a corpului, probabil pântecul născător. Codurile liniare unu 1 È™i doi 2 au capete È™i cozi, dar nu au corp, nu sunt maturizate din punctul de vedere al posibilităților de structurare care permit diversitatea naturii. Fiecare dintre aceste coduri prezinta o închidere în sine, evident tot mai puÈ›in redusă odată cu creÈ™terea rangului. VI/1 CODUL LINIAR DE RANG ZERO Nu există niciun participant, n=0, È™i deci nici un observator. Ceea ce nu însemnă că procesul nu se desfășoară. Pentru n=0 se calculează numărul de relaÈ›ii de ordinul doi, adică mijlocul : m=(2la 0 -2x0)/2= 1/2 această ciudată valoare a mijlocului, adică o jumătate din ceea ce ar trebui să fie un întreg, alături de cele două extremități inexistente, se transcrie în relaÈ›ia (6) astfel : nimic / ½ / nimic (11) Prin definirea mijlocului ca È™i zonă de relaÈ›ionare de ordin doi, cu aplicarea aceluiaÈ™i principiu al posibilităților cap, corp, coadă, adică 0/combinaÈ›ii/1, È™i a naturalului început prin posibilitatea zero, utilizate în raÈ›ionamentul de găsire a formulei de structurare a codului, se rescrie codul zero astfel : nimic / 0 / nimic (11) sau : 0 (12) Pentru temporalizarea codului 0 se calculează numărul de paÈ™i p = 2(1/2+0) = 1 È™i numărul de tablouri t = 2la 0 = 1 La fel de uimitoare este È™i valoarea obÈ›inută a numărului de paÈ™i: p=1 Acest singur pas pentru a privi un singur tablou, nu permite iniÈ›ierea timpului, sau altfel spus, este cel ce îl poate opri. ÃŽn absenÈ›a timpului posibilitatea zero este în concordanță cu toate stările pe care le poate avea un proces temporal. VI/2 CODUL LINIAR DE RANG 1 Există un singur participant, n=1 È™i deci un singur observator. Pentru n=1 se calculează mijlocul m=(2la 1 -2x1)/2= 0 Lipsa perechilor în cazul codului liniar 1 este naturală È™i concordantă cu numărul participanÈ›ilor. Aplicând relaÈ›ia (6) se obÈ›ine structura codului linar 1 ca fiind : 0/nimic/1 sau 01 (13) Pentru temporalizarea codului 1 se calculează numărul de paÈ™i p = 2(1+0) = 2 È™i numărul de tablouri t = 2la 1 = 2 Cele două tablouri ale posibilităților vor fi : 0 È™i 1 VI/3 CODUL LINIAR DE RANG 2 Există doi participaÈ›i n=2 si deci doi observatori. Pentru n=2 se calculează m=(2la 2 -2x2)/2= 0 Lipsa perechilor de rangul 2 este în cazul codului liniar de rang 2, datorată faptului că chiar aceste perechi sunt rezultatul codului însăși. Aplicând relaÈ›ia (6) se obÈ›ine structura codului linar 2 ca fiind : 00/nimic/11 sau 0011 (14) Pentru temporalizarea codului 2 se calculează numărul de paÈ™i p = 2(2+0) = 4 È™i numărul de tablouri t = 2 la 2 = 4 Cele patru tablouri ale posibilităților vor fi : 00 01 11 10 VII. CODURILE LINIARE MARI Am denumit aceste coduri ca fiind mari pentru câteva atribute, oarecum opuse, pe care le posedă în raport cu cele elementare : b. Permit ( impun) o dezvoltare nelimitată, n poate fi oricât de mare. a. Permit ( impun) obÈ›inerea unei diversitaÈ›i relaÈ›ionate complet cu nivelul de dezvoltare, fiecare rang al codului este diferit ca structură față de celelalte. c. Permit ( impun) o structurare nelimitată în raport complet cu nivelul de diversitate, pentru indiferent ce număr de participanÈ›i . d. Asigură ( obÈ›in) o unicitate absolută pentru fiecare participant, fiecare tablou temporal este unic. Dacă opacitatea codurilor elementare era necesară până la rangul 3, eliminând ideea nedeosebirii, aÈ™a cum sunt identice sau nedeosebite toate cărămizile unei contrucÈ›ii, începând cu rangul 3 codurile conÈ›in atributele esenÈ›iale ale lumii. Oricare dintre cele patru atribute, enumerate mai sus, ar avea cel mai mic cusur sistematic (neaccidental) lumea s-ar strâmba sau s-ar opri. VII/1 CODUL LINIAR DE RANG 3 Codul liniar 3 este cel mai frumos cod al naturii È™i primul dintre codurile mari. CreÈ™terea codurilor se realizează cu o mare repeziciune. Codul trei este singurul cod pe care mintea umană îl poate suporta, memora È™i înÈ›elege. De la codul 4 creÈ™terea depășeÈ™te posibilitățile de a abordare ale minÈ›ii omului. Natura lucrează cu procese având un număr nelimitat de participanÈ›i, în cifre inimaginabile. Codurile liniare care se asociază acestor procese funcÈ›ionează ireproÈ™abil, tocmai datorită acestei miraculoase simplități. Procesul posedă trei participanÈ›i n=3 si deci trei observatori. Pentru n=3 se calculează m=(2 la 3 -2x3)/2= 1 Aplicând relaÈ›ia (6) È™i NOTA 4 se obÈ›ine structura codului linar 3 ca fiind : 000/10/111 sau 00010111 (15) Pentru temporalizarea codului 3 se calculează numărul de paÈ™i p = 2(3+1) = 8 È™i numărul de tablouri t = 2 la 3 = 8 Cele opt tablouri ale posibilităților vor fi: 000 001 010 101 011 111 110 100 VII/2 CODUL LINIAR DE RANG 4 Există patru participanÈ›i n=4 si deci patru observatori. Pentru n=4 se calculează m=(2 la 4 -2x4)/2= 4 Aplicând relaÈ›ia (6) È™i NOTA 4 se obÈ›ine structura codului linar 3 ca fiind : 0000/10 10 01 10/1111 sau 0000101001101111 (16) Pentru temporalizarea codului liniar 4 se calculează numărul de paÈ™i p = 2(4+4) = 16 È™i numărul de tablouri t = 2 la 4 = 16 Cele 16 tablouri ale posibilităților vor fi : 0000 0001 0010 0101 1010 0100 1001 0011 0110 1101 1011 0111 1111 1110 1100 1000 Codul liniar de ordin 4 are patru variante de structurare. Codurile din ce în ce mai mari au o formă tot mai complicată È™i mai multe variante posibile. Scopul prezentării codurilor până la acest rang este de a transfera înÈ›elegerea acestora dintr-o perspectivă filozofică È™i nu una tehnică sau aplicativă. VIII. EVOLUÞIA CODURILOR LINIARE Cele trei coduri elementare privite într-o singură înÈ™iruire sunt : 0 01 0011 Adică : cap/corp/coadă Cod 0, sau :nimic/0/nimic, adică timp inexistent, p=0 ; informaÈ›ie existentă m=1/2, energie inexistentă n=0 Cod 1, sau : 0/nimic/1, adică timp existent, p=1; energie existentă, n=1, structuri inexistente m=0 Cod 2, sau 00/nimic/11, adică timp existent, p=1 ; energie È™i materie existentă, n=1+1 ; structuri inexistente m=0 Acest È™ir evolutiv al codurior elementare sugerează un fel de naÈ™tere È™i apoi o creÈ™tere a posibilităților. Se adaugă primul cod mare, cel care aduce ,,mediul,, cu structura È™i ca urmare cu substanÈ›a. Cod 3, sau 000/10/111, adică : adică timp existent, p=1 ;mediu existent = cu energie, materie È™i substanță existente n=1+1+1 ; structuri existente m=1 Codurile mari sunt cele ale structurii posibile a oricărui lucru din lume, fie mere, fie electroni, fie corzi cuantice, fie stele sau galaxii. Se aÈ™ează evolutiv codurile mari sub cele elementare: 0 01 0011 000/10/111 0000/10100110/1111 00000/1001001101010001101110/11111 Dinamica este aceea a puterii lui 2, ca È™i simbol al nivelului de posibilitate relaÈ›ională permisă în natură. Numărul de elemente ale codului 10, ca È™i posibilități ale unui proces cu 10 participanÈ›i este 2 la putera 10, adică 1024. Un sistem de 10 particule este un sistem imposibil pentru lumea moleculară din cauză că este prea infim. VIII. O PRIVIRE ASUPRA FIZICII MOLECULARE DIN PERSPECTIVA CODULUI LINIAR Prima întrebare care se pune, în contextual legilor deduse din studierea È™i înÈ›elegerea Codului liniar, în legătură cu bazele fizicii moleculare È™i în speță cu termodinamica este legată de natura miÈ™cării moleculelor. ÃŽntreaga teorie moleculară È™i cunoaÈ™tere se bazează pe faptul că moleculele unei substanÈ›e aflate într-un sistem delimitat, se comportă ,,la grămadă,, È™i ,,hăituite,, prin aporturi sau preluări de energie, aflate într-o permanentă miÈ™care haotică. Această miÈ™care are denumirea de ,,miÈ™care browniană,,. Comportamentul unui sistem format din n molecule este considerat ca fiind o mărime statistică bazată pe o mediere a tendinÈ›elor de miÈ™care a tuturor moleculelor. Media acestor viteze a tuturor moleculelor, este ceea ce se numeÈ™te temperatură, o mărime de stare termodinamică esenÈ›ială. Cu siguranță că cele n molecule ale unui gaz, fluid sau solid, ale unui proces termic sau de curgere, nu se vor miÈ™ca la întâmplare iar fenomenele observate, cele de încălzire sau răcire, de schimbare a stărilor de agregare, de destindere, comprimare, vârtejurile, etc, sunt posibile ca urmare a unor sistematizări comportamentale ale moleculelor după un cod al naturii, de tipul celui liniar. ÃŽn primul rând, faptul că toate aceste fenomene sunt repetabile È™i cunoscute prin anumiÈ›i invarianÈ›i, fiind strict repetabile în condiÈ›ii similare, denotă că nu pot avea la bază un comportament statistic al moleculelor. AceeaÈ™i statistică, în idea pe care se bazează, ar permite ca la un moment dat să se producă, cu aceleaÈ™i molecule, incidente termodinamice, adică fenomene nemaivăzute sau nemaiauzite. Adică s-ar produce o instabilitate comportamentală a materiei la nivel molecular. Privite din această nouă perspectivă o serie de fenomene devin inexplicabile pe baza miÈ™cării browniene a moleculeor, cum ar fi faptul că schimbările de stare de agregare se produc la o temperatură constată, că destinderea adiabatică este efectiv posibilă È™i că toate motoarele termice din lume funcÈ›ionează. ÃŽnÈ›elegerea transferului de căldură, la nivelul său conceptual suferă modificări fundamentale dacă considerăm că acesta are loc după o anumită ordine, posibilă la nivel molecular. Din punctul de vedere al codului liniar aceste fenomene capătă o nouă perspectivă de a fi înÈ›elese È™i aplicate. Un volum de n molecule ale unui lichid, aduse în faza de vaporizare prin primirea unui surplus de energie se aÈ™teaptă unele pe altele cu sfinÈ›enie. Până nu devin absolute toate gaz, desprinzându-se È™i îndepărtându-se una de alta, nu vor accepta o nouă cantitate de energie pentru a se supraîncălzi. Este posibil ca Natura să-È™i cunoască jocurile ei de o precizie È™i o simplitate pe care noi nici nu o bănuim măcar. IX. O PRIVIRE ASUPRA MECANICII CUANTICE DIN PERSPECTIVA CODULUI LINIAR E firesc să ne întrebăm acum, dacă electronii nu au È™i ei rolul lor ascuns în comportamentul moleculelor dar È™i dacă, în întrega lume proprie electronului, aceea a electromagnetismului ei nu aleargă după o ordine bine stabilită de un cod liniar. Particulele care se supun unor reguli de genul celor codului liniar pot fi È™i cuantele de lumină sau nuclele atomice È™i toate celelalte particule elementare descoperite sau nu. Teoriile lumii cuantice se îndreaptă inevitabil spre legi, reguli È™i ecuaÈ›ii pe care le-a inventat natura. Natura lucrează cu legi simple dar încărcate de o cantitate uriașă de înÈ›elesuri. Marea determinare a naturii, începând de la structurile cele mai profunde, pe un lanÈ› determinist valabil până la cel al galaxiilor este tot mai evidentă, prin reguli È™i legi informaÈ›ionale complet necunoscute, între care aici una se lasă întrevăzută. Atributele acestei legi globale a naturii, Codul liniar, deduse în acest eseu printr-o serie de legi de natură informaÈ›ională, cu totul noi È™i cu totul surprinzătoare, obligă cercetările din fizica fundamentală È™i din cunoaÈ™tere în general să facă o cotitură spre o nouă direcÈ›ie. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy