agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-12-30 | [This text should be read in romana] |
Zi, noapte, inevitabil:dimineata.
De ceva vreme nu am mai privit in urma.Ochii dilatati de miopie precara. Se impleticesc in gol. Totul in jur devine vid. Nimic nu se mai spune. Cuvintele sunt trimise indiferent si fara inteles. Se discuta din frica tacerii. A doua dimineata vine imediat dupa un rasarit sec. Aplaudati. Nu pot sa adorm. Pustietate anxioasa se infiltreaza pe sub patura scorojita. A parcurs drumul urmelor de pasi pe care i-am lasat pe deplin convins ca pot amagi de fapt flirtasem. Asa a iesit prima fraza mult prea mica ce constipa amalgamul de culori vesele. A treia dimineata. Un virus alearga, se incapataneaza sa cutreiere prin organisme abatute. Multi cred ca o coada inghesuita la un cabinet de vaccinuri rezolva. Fals. Dimineata intelegi. Diminetile spun totul. Degetele tremurande pe filtrul tigarii dezvaluie caractere complexate. Atunci vezi. Devii un observator fidel si totusi infidel tie. Nu am mai tinut in brate un trup curat, din cauza diminetilor goale. Goale, seci, nule, demiseci. Eroini fara spada ataca reduta, imi curma drumul. Lipsa antrenamentului duce la uitare. In rest improvizam. Montam suspect decorul sa infrumusetam. Nu a iesit cum planuisem. Planuisem sa desenez o tacere calda.O linie continua. si interminabila.Nu a iesit. Becul de la buda s-a ars iar trecatorii au devastat din indiferenta. Nepasare. Frustrare. Biscuiti crocanti pisati intr-un pachet nedesfacut.Cam la asta se rezuma totul. Din frica cunoasterii ne inhalam pornirile. Dimineata; niciodata dupa-amiaza, niciodata seara, niciodata nu am sa mai prind o gura de aer proaspat. Doar cumplit de frigid si rugina, multa rugina. Coroziune. Mancarimi de molii. Picioarele mi-s mute. As alerga cu instincte animalice. As devora o sutime de liniste. La coltul strazii felinarul lumina jumatate din reclama. Reclama non-stopului mereu frecventat de cumparatorii de placeri trecatoare. Imaprtim un chistoc si doua grame de complezenta, un truc ieftin. Sustinatorii admira dar uita cumplit de repede. Personajele se schimba. Decorurile se decoloreaza treptat, numai tu ramai acelasi matinal. Trece. Pot spera ca trece.Diminetile raman aceleasi. Zi,noapte? Nu. Astea-s relative. Ochii dilatati de miopie ma tradeaza. Vad trupuri goale lipsite de profunzime ce ma inconjoara. Eu matinal le salut in continuare. Chiar ar trebui sa plec?
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy