Draga mea,

m-am bucurat mult ca mi-ai scris, si mai ales ca pot sa te vad in poze. Ma bucur ca arati bine, si sper din tot sufletul ca-ti este bine. Asa cum se poate. Ne dorim de cele mai multe ori sa ne fie ceva mai bine decit ne este, ne dorim sa stim ca putem munci, si ca munca ne este si platita, si ca putem face ce dorim cu banii pe care-i avem. Ne dorim...

De multe ori imi doresc, sa-mi doresc mai putin... Iarasi o dorinta... N-ar trebuie sa ne dorim.

Ar trebuie sa stim ca tocmai in momentul acesta ne este bine. Lasind la o parte gindurile, care ne arunca in viitor, unde am putea face si aia, si cealalta... Din pacate ne traim cea mai mare parte a vietii noastre sau in trecut, sau in viitor.

Asa ca in momentul acesta ma simt bine, imi este bine, pentru ca-ti scriu tie. Pentru ca te vad in poza, si ma bucur sa te vad. Pentru ca stiu, ca undeva pe lumea asta, este un suflet, care din cind in cind isi aduce aminte de mine, si la care ma gindesc cu dragoste. Pentru ca afara ploua si e frig si am un acoperis de-asupra capului, un pulover pa care-l imbrac, ca sa-mi fie mai cald si-o patura aruncata peste picioare. Am un computer, la care pot sa scriu si pe care pot sa vad poza ta, pe care mi-ai trimis-o astazi. Iar daca n-as avea astea, as avea altceva, pentru care m-as putea bucura.
Dar as putea sa si injur si sa fiu suparata, ca-i vremea rea si ca-i frig, ca nu mi-am cumparat inca petrol pentru incalzit, si cind o sa am nevoie poate o sa fie mai scump decit acum, ca nu am un job, bine platit si banii care mi-ar putea permite.... As putea...

Dar e hotarirea mea sa ma bucur, si sa-mi las inima sa se umple de bucurie si de multumire...
Iti multumesc, ca te-ai gindit la mine, ca mi-ai trimis fotografii, ca mi-ai scris.
Si ca sa-ti raspund la ultimele intrebari: multumesc, sint bine, sint sanatoasa, sint voioasa.

Te imbratisez