agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-23 | [This text should be read in romana] | Submited by cn
Teorie
Chiar daca are mâncărurile lui preferate și e răsfățat de-acasă datorită artei culinare a mamei sale, soțul n-ar trebui să aibă pretenții gastronomice exagerate, ci să mănânce fără mofturi și cu un apetit sănătos tot ce i se pune dinainte. Practica Puțin înainte de prânz, Marianne a venit la mine din bucătărie. - Ce-ți place ție cel mai mult? Am lăsat ziarul jos și am reflectat. - Tu! Am spus apoi, ferm convins că am raspuns corect la întrebare. După care m-am adâncit din nou în lectura ziarului. - Nu de asta vorbeam. Care e mâncarea ta preferată? Era cât p-aci să-i spun: “Tot ce gătea mama”, dar am reușit să mă abțin. Mariannei ii apar întotdeauna niște cute ciudate în colțurile gurii ori de câte ori ridic în slăvi arta culinară a mamei. Întrucat ești obișnuit de mititel cu arta culinară maternă, nu e de loc de mirare că-i iei apărare, chiar dacă partea ei cea mai bună constă, înainte de toate, că mâncarea era gratis. - Trezește-te, Willy, aș vrea să știu ce mănânci cu cea mai mare plăcere. - Ah, așa, acum înțeleg. Deci: mor dupa varză, cu cartofi prăjiți și împănată cu slănina și cu foarte mult muștar. E o mâncare bărbătească. Dar admit că mai sunt multe alte mâncăruri gustoase. Depinde cât costă. - E indiferent cât costă și de plătit nu plătește nimeni. Aș vrea să știu doar ce-ți place cel mai mult să mănânci. Dă-i drumul! Am pus jos ziarul și-am reflectat cu încordare. Deodată am avut sentimentul că propriu-zis îmi place orice. Firește, asta se putea însă datora și faptului că venise ora prânzului, iar noi obișnuim să luăm masa foarte punctual. - Dacă vrei sa știi, așadar, exact: mi-ar face plăcere să încep cu o supă vânătorească foarte concentrată, cafenie, cu multă măduvă, apoi rasol de somon cu sos Bearnaise, iar ca fel principal mușchi de căprioară cu merișoare și cartofi noi, pe urmă crepe Suzette cu înghețată și frișcă, după care poți să adaugi fursecuri și cafea, iar ca încheiere coniac și … - Mulțumesc, destul. Nu era vorba să faci meniul pentru un ospăț de nuntă. Te-am întrebat numai care e mâncarea ta preferată. Doar nu-i ceva atât de greu. - Atunci îți propun tartine cu icre, bere, rachiu și … - Nu, nu o gustare, ci masa de prânz. Care e mâncarea ta preferată pentru masa de prânz? - De fapt, îmi place orice. Dar daca trebuie să indic neapărat ceva anume … atunci alegerea devine pe dată mult mai grea. De altfel, nu se poate mânca fără întârziere ceva? Mor de foame. - Ce-ai zice de niște friptură de porc? Nu-i asta mâncarea ta preferată? Friptură de porc cu varză roșie? - Întocmai, friptura de porc îmi place grozav, dar și multe alte lucruri. Stai nițel. Acuma îmi dau seama. Potârnichi! Potârnichi frumoase, fripte, crocante! N-ai mai pus demult pe masă așa ceva. Cu pelin și lichior de fructe. Mult lichior de fructe. Mai avem vreo sticlă în casă? După mine nimic nu e mai bun decat potârnichea! - Ei bine! Potârnichile sunt mâncarea ta preferata. Așa, iar acum aș vrea să aud ce nu-ți place! - Îmi place orice. Poți pune liniștită masa, am să mănânc cu poftă … - Prostii! Sunt o mulțime de lucruri de care nu te atingi. Batogul, de exemplu, nu-l poți suferi. - De acord, batogul nu face parte dintre mâncărurile mele preferate, dar nu m-aș da chiar înapoi să mănânc. Cu mult sos de muștar, batogul nu-i chiar așa de rău. - Găluștele de pește cu sos de roșii. Nici astea nu-ți plac, nu-i așa? - Cum adică nu-mi plac? Mănânc și găluște cu sos de pește dacă după ele există un platou cu mere în aluat și frișcă. În cazul acesta n-am nimic împotriva găluștelor de pește. - Dar calcanul? - După calcan nu mă topesc, de acord. Dar dacă sunt flămând ca acum … - Deci: mâncarea ta preferată sunt potârnichile, iar ceea ce-ți place cel mai puțin e calcanul. Acum, hai, te rog, în bucătărie. Cam derutat, m-am ridicat de pe scaun și-am urmat-o pe Marianne în bucătărie. În tigaie se aflau niște bucăți ciudate, negre cum e cărbunele, arse și uscate. A sunat telefonul – spuse Marianne, evitându-mi privirea – era mama, care a avut să-mi comunice o mulțime de noutăți interesante și uite ,,, din păcate s-a ars calcanul. Nenorocirea nu-i chiar așa de mare, nu? Ia gândește-te, ce-ar fi fost dacă erau potârnichi, mâncarea ta preferată! |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy