agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 10602 .



O poveste despre moarte cu un post-scriptum strトナn
prose [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Rainer_Maria_Rilke ]

2008-05-09  | [This text should be read in romana]    |  Submited by Emil Iliescu



O poveste despre moarte cu un post- scriptum strトナn



Eu continuam sト privesc la cerul de searト care se stingea テョncet, cテ「nd cineva zise: 窶弃e cテ「t se pare, te intereseazト mult ネ嫗ra aceea de acolo, de sus.窶
Privirea テョmi cトホu repede, ca doborテ「tト de-un glonネ. ネ亙 recunoscui locul; eram lテ「ngト zidul scund al micului nostru cimitir ネ冓 テョn faネ嫗 mea, dincolo de zid, sta omul cu cazma ネ冓 zテ「mbea grav. 窶廢u mト テョntristez de ネ嫗ra asta de aici窶, テョntregi el ネ冓 aratト spre pトノテ「ntul negru, umed, care ieネ册a ici ネ冓 colo la ivealト de sub vraful frunzelor veネ冲ede ce se-atingeau foネ冢ind, fトビト sト bag de seamト c-ar fi テョnceput sト batト vテ「nt. Cuprins de-o groazト puternicト zisei fトビト veste:
窶 De ce faci asta?窶 Groparul zテ「mbea テョntruna: 窶廚a sト cテ「ネ冲ig o pテ「ine 窶 ネ冓 apoi. Mト rog dumitale, nu fac cei mai mulネ嬖 oameni acelaネ冓 lucru? Ei テョngroapト pe Dumnezeu acolo, cum テョi テョngrop eu aici pe oameni窶. El arトフト spre cer ネ冓 mト lトノuri: 窶廛a, ネ冓 el e un mormテ「nt uriaネ peste care vara cresc sトネbatice flori de nu-mト-uita...窶
Eu テョl テョntrerupsei: 窶廣 fost o vreme cテ「nd oamenii テョl テョngropau pe Dumnezeu テョn cer, e adevトビat...窶 窶慂亙 azi e altfel?窶, テョntrebト el ciudat de trist. Eu urmai: 窶廾dinioarト fiecare azvテ「rlea un pumn de cer peste dテ「nsul, ネ冲iu. Dar atunci el nu mai era acolo, ori poate...窶 ネ椀vトナi.
窶慂tii dumneata窶, テョncepui apoi din nou, 窶 テョn vremurile vechi oamenii se rugau aネ兮窶. テ士i desfトツui larg braネ嫺le ネ冓, fトビト sト vreau, テョmi simネ嬖i pieptul umflテ「ndu-se. 窶廾dinioarト Dumnezeu se arunca テョn toate aceste prトパトピtii pline de smerenie ネ冓 de tainト, ネ冓 numai cu greu se テョntorcea iarトκ冓 テョn cerurile sale pe care le lトピa, pe nesimネ嬖te, tot mai aproape de pトノテ「nt. Dar se ivi o nouト credinネ崙. Cum aceasta nu putea lトノuri pe om de ce se deosebeネ冲e Dumnezeul cel nou de cel vechi(テョndatト ce acesta テョncepu sト fie cinstit, oamenii recunoscuserト テョntr-テ「nsul pe cel vechi), propovトヅuitorul poruncii celei noi schimbト felul rugトツiunii. El predicト テョmpreunarea mテ「inilor ネ冓 hotトビテ「: 窶 Iatト, Dumnezeul nostru voieネ冲e sト ne rugトノ テョn acest chip, deci e altul decテ「t acela pe care, pテ「nト acum, credeaネ嬖 cト-l cuprindeaネ嬖 テョn braネ嫺le voastre窶. Oamenii se supuserト ネ冓 gestul braネ嫺lor deschise deveni un gest dispreネ孛it ネ冓 cumplit, iar mai tテ「rziu fu ネ嬖ntuit pe cruce ca sト se arate tuturor cト e un simbol al restriネ冲ii ネ冓 al morネ嬖i. Cテ「nd Dumnezeu テョネ冓 coborテ「 privirea spre pトノテ「nt, se テョnspトナmテ「ntト. Alトフuri de multele mテ「ini テョmpreunate, se clトヅiserト multe biserici gotice ネ冓, cum mテ「inile ネ冓 acoperiネ冰rile se ridicau spre dテ「nsul deopotrivト de drepte ネ冓 de ascuネ嬖te, pトビeau niネ冲e arme potrivnice. Dumnezeu recunoaネ冲e テョnsト un alt fel de vitejie. El se テョntoarse iarトκ冓 テョn cerurile sale ネ冓 cテ「nd vトホu cト turnurile ネ冓 noile rugトツiuni creネ冲eau cトフre dテ「nsul, trecu de cealaltト parte, dincolo de cerurile sale ネ冓 scトパト astfel de urmトビire. El テョnsuネ冓 fu uimit gトピind cト, dincolo de strトネucitorul sトブ lトツaネ, テョncepea un テョntuneric care-l primi tトツテ「nd, ネ冓 テョnainta cu un simネ崙ノテ「nt ciudat テョn acel crepuscul ce-i amintea de inimile oamenilor. Atunci テョi veni テョn minte テョntテ「ia oarト cト oamenii au capete luminate, dar inimile pline de un テョntuneric asemenea acestuia, ネ冓-un dor テョl cuprinse sト locuiascト テョn inimile oamenilor ネ冓 sト nu mai treacト prin trezvia rece, clarト a gテ「ndurilor lor. ネ亙 Dumnezeu ネ冓-a continuat drumul. Tot mai gros se face テョntunericul テョn jurul sトブ ネ冓 noaptea, prin care strトッate, are ceva din mireasma caldト a brazdelor roditoare. ネ亙 nu mult dupト aceea, rトヅトツinile se テョntind cトフre dテ「nsul cu vechiul gest frumos al rugトツiunii largi. Nimic nu e mai テョnネ嫺lept decテ「t cercul. Dumnezeu, care a fugit de noi テョn ceruri, ne va veni iarトκ冓 pe pトノテ「nt. ネ亙, cine ネ冲ie, poate tocmai dumneata テョi vei sトパa cテ「ndva poarta de ieネ冓re...窶 Omul cu cazmaua zise: 窶廛ar トピta-i un basm窶. 窶愿始 graiul nostru窶, rトピpunsei eu テョncet, 窶徼otul se face basm, cトツi テョn el niciodatト nu pot sト テョncapト cu totul asemenea lucruri窶. Omul privi un rトピtimp テョn gol. Apoi cu miネ冂トビi zvテ「cnite テョネ冓 テョmbrトツト haina ネ冓 テョntrebト:窶 N-am putea merge テョmpreunト?窶 Eu テョl aprobai: 窶廴erg acasト. Vom avea acelaネ冓 drum. Dar nu stai aici cu casa?窶. El ieネ冓 pe portiネ嫗 cu zトッrele, o テョmpinse domol pe ネ崚「ネ崚「nele-i plテ「ngトフoare ネ冓 rトピpunse: 窶廸u.窶
Dupト cテ「ネ嬖va paネ冓, deveni prietenos: 窶戡i avut toatト dreptatea adineauri. E ciudat cト nu se gトピeネ冲e nimeni care sト poatト face un lucru ca acesta. Mai demult nici mie nu mi-a trecut prin minte. Dar acum, cト sunt mai bトフrテ「n, テョmi vin uneori gテ「nduri, ciudate gテ「nduri, ca acela cu cerul ネ冓 altele テョncト. Moartea. Ce ネ冲im noi despre ea? Se pare cト mult ネ冓 poate nimic. Adeseori, cテ「nd lucrez, stau テョn jurul meu copii(ai cui, nu ネ冲iu). ネ亙 mie テョmi vin prin minte tocmai lucruri de-acestea. Atunci sap ca o vitト, ca toatト puterea mea s-o alung din cap ネ冓 s-o cheltuiesc テョn braネ嫺. Groapa se face mult mai adテ「ncト decテ「t scrie la carte ネ冓 un munte de pトノテ「nt se ridicト alトフuri. Copiii テョnsト fug vトホテ「nd miネ冂トビile mele furioase. Ei cred cト sunt cumva mテ「nios窶. El se rトホgテ「ndi: 窶慂亙 e テョntr-adevトビ un fel de mテ「nie. Te tテ「mpeネ冲e, crezi cト asemenea gテ「nduri le-ai rトホbit ネ冓 deodatト...Nu, nimic n-ajutト, moartea e ceva de neテ「nネ嫺les, groaznic窶.
Drumul era lung ネ冓 noi treceam pe sub pomi desfrunziネ嬖, iar テョn stテ「nga noastrト pトヅurea テョncepea ca o noapte gata テョn orice clipト sト ne cuprindト pe noi. 窶弖reau sト-ネ嬖 spun o poveste scurtト窶 テョncercai eu, 窶徙 poveste care va ネ嬖ne cテ「t mai avem noi de mers窶. Omul テョncuviinネ崙 ネ冓-ネ冓 aprinse pipa. Eu povestii:
窶廢rau doi oameni, un bトビbat ネ冓 o femeie, ネ冓 se iubeau unul pe altul. A iubi テョnseamnト sト nu aネ冲epネ嬖 nimic de nicトナeri, sト uiネ嬖 totul ネ冓 sト vrei ca tot ce ai avut ネ冓 vei mai avea sト primeネ冲i de la unul ネ冓 acelaネ冓 om. Aネ兮 テョネ冓 doreau cei doi oameni unul altuia. Dar テョn vremelnicie, テョn viaネ嫗 cea de toate zilele, sub stトパテ「nirea a tot ce vine ネ冓 se duce, adesea fトビト sト prinzi de veste, o astfel de iubire nu se poate テョntrupa; faptele se テョngrトノトヅesc din toate pトビネ嬖le ネ冓 テョntテ「mplarea le deschide toate uネ冓le. De aceea hotトビテ「rト cei doi oameni sト se smulgト de sub stトパテ「nirea vremii テョn singurトフate, departe de bトフaia ornicului ネ冓 de freamトフul oraネ冰lui. ネ亙 acolo, テョntr-o grトヅinト, テョネ冓 fトツurト o casト. ネ亙 casa avea douト uネ冓, una テョn partea dreaptト, cealaltト テョn partea stテ「ngト. ネ亙 uネ兮 din dreapta era uネ兮 bトビbatului ネ冓 toate ale lui trebuiau sト intre テョn casト prin ea. Cea din stテ「nga テョnsト era uネ兮 femeii: ネ冓 pe sub arcurile ei trebuia sト intre tot ce se ネ嬖nea de fiinネ嫗 femeii... ネ亙 aネ兮 se ネ冓 テョntテ「mpla. Cine se deネ冲epta mai テョntテ「i dimineaネ嫗, cobora ネ冓 テョネ冓 deschidea uネ兮 sa. ネ亙 multe intrau pテ「nト tテ「rziu テョn noapte, deネ冓 casa nu era la marginea drumului. Acelora care ネ冲iu sト primeascト, le vin priveliネ冲ile テョn casト ネ冓 lumina, ネ冓 vテ「ntul cu mireasmト pe umeri ネ冓 multe altele テョncト. Dar ネ冓 trecuturile, chipurile amintirilor, destinele intrau pe amテ「ndouト uネ冓le ネ冓 toate se テョmpトビtトκ册au din aceiaネ冓 ospeネ嬖e simplト, cト se simネ嫺au de cテ「nd lumea テョn casa singuraticト. Aネ兮 durト lungト vreme ネ冓 cei doi oameni erau negrトナt de fericiネ嬖. Uネ兮 stテ「ngト se deschidea mai des, dar prin cea dreaptト intrau oaspeネ嬖 mai feluriネ嬖. Tot テョnaintea acesteia aネ冲epta テョntr-o dimineaネ崙 窶 moartea. Grabnic テョnchise omul uネ兮, cテ「nd prinse de veste ネ冓 ferecatト o ネ嬖nu cテ「t fu ziua de mare. Dupト cテ「tトプa vreme apトビu moartea la intrarea din stテ「nga. Tremurテ「nd trテ「nti femeia uネ兮 ネ冓 trase zトプorul greu peste ea. Despre aceastト テョntテ「mplare テョnsト nu-ネ冓 vorbirト unul altuia, dar uネ冓le le deschiserト mai rar ネ冓 cトブtarト sト se mulネ孛meascト cu ce era テョn casト. Acum trトナau, fireネ冲e, mai sトビトツトツios decテ「t テョnainte. Agoniselile lor abia de le ajungeau ネ冓 テョncepurト sト se iveascト grijile. Amテ「ndoi prinserト sト doarmト rトブ ネ冓 テョntr-o noapte lungト ネ冓 albト auzirト fトビト veste un zgomot ciudat, pocnind テョnトッuネ冓t. Era de dupト zidul casei, la egalト depトビtare de amテ「ndouト uネ冓le ネ冓 suna de parcト ar fi テョnceput cineva sト scoatト pietrele ネ冓 sト facト o nouト uネ卞 テョn zid. Totuネ冓, cei doi oameni se prefトツurト テョn groaza lor ca ネ冓 cum nimic deosebit n-ar fi auzit. テ始cepurト sト vorbeascト, rテ「deau neobiネ冢uit de tare ネ冓 cテ「nd obosirト, scormoneala テョn zid amuネ嬖se. De-atunci amテ「ndouト uネ冓le au rトノas テョnchise. Cei doi oameni trトナesc ca prizonieri. Amテ「ndoi s-au ネ冰brezit ネ冓 au テョnchipuiri ciudate. Zgomotul se repetト din vreme テョn vreme. Atunci rテ「d cu buzele pe cテ「nd inimile lor aproape pier de groazト. ネ亙 amテ「ndoi ネ冲iu cト sトパトフura s-aude tot mai lトノurit ネ冓 trebuie sト vorbeascト tot mai tare ネ冓 sト rテ「dト cu glasurile din ce テョn ce mai stinse窶.
Tトツui. 窶廛a, da窶, zise omul de lテ「ngト mine, 窶彗ネ兮 e, asta e o poveste adevトビatト.窶
窶廣m citit-o テョntr-o carte veche窶, adトブgai eu, 窶慂冓 acolo am vトホut ceva foarte ciudat. Sub rテ「ndul テョn care se povesteネ冲e cum a venit moartea la uネ兮 femeii, era fトツutト o steluネ崙 cu cernealト verde, de o coloraturト veネ冲ejitト. Rトピトビea dintre cuvinte ca dintre nori ネ冓 o clipト mi-a trecut prin gテ「nd cト, dacト rテ「ndurile s-ar テョmprトκ冲ia, ai putea descoperi cト テョndトビトフul lor stau numai stele, aネ兮 cum se-ntテ「mplト uneori cテ「nd cerul de primトプarト se limpezeネ冲e seara tテ「rziu. Apoi am uitat de acest amトハunt fトビト テョnsemnトフate, pテ「nト cテ「nd, テョn dosul copertei cトビネ嬖i, regトピii aceeaネ冓 steluネ崙 pe luciul neted al hテ「rtiei ca rトピfrテ「ntト テョntr-un lac ネ冓 テョndatト dupト ea テョncepeau rテ「nduri mトビunネ嫺le ce se pierdeau ca niネ冲e unde pe suprafaネ崙 ca de oglindト spトネトツitト. Scrisul se ネ冲ersese de vreme pe alocuri, dar am izbutit totuネ冓 sト-l descifrez aproape テョn テョntregime. Cuprindea cam acestea: 窶 Am citit de atテ「tea ori aceastト poveste, aproape テョn fiecare zi, テョncテ「t adesea mi se pare cト eu singur am scris-o din amintire. Dar la mine povestea se desfトκ冩arト mai departe aネ兮 cum o scriu aici. Femeia nu vトホuse moartea niciodatト ネ冓 fトビト nicio bトハuialト o lトピト sト intre テョn casト. Moartea テョnsト grトナ ceva cam repede ネ冓 ca unul care se simte vinovat: 窶戰ト asta bトビbatului tトブ窶. ネ亙 pe cテ「nd femeia o privea テョntrebトフor, ea grトッitト adトブgト: 窶 E sトノテ「nネ崙, foarte bunト sトノテ「nネ崙." Apoi se depトビtト, fトビト sト se uite テョnapoi. Femeia deschise sトツuleネ孛l pe care i-l pusese テョn mテ「nト; gトピi テョntr-adevトビ テョnlトブntru un fel de sトノテ「nネ崙, niネ冲e grトブnネ嫺 tari ネ冓 urテ「te. ネ亙 femeia se gテ「ndi: Sトノテ「nネ嫗 e ceva nedeplin, ceva ce are sト fie. Nu poネ嬖 ネ冲i ce-o sト iasト din ea. Dar n-am sト dau bトビbatului aceste boabe urテ「te, cト nu prea au テョnfトκ嬖ネ兮rea sト le dai テョn dar. Am sト le pun mai bine テョn rトホoarele grトヅinii ネ冓 am s-aネ冲ept ce va sト creascト din ele. Apoi テョl voi duce テョn faネ嫗 lor ネ冓-i voi spune cum am dobテ「ndit astfel de plante. ネ亙 aネ兮 fトツu ネ冓 femeia. ネ亙 ei trトナrト mai departe aceiaネ冓 viaネ崙. Bトビbatul, cトビuia nu-i ieネ册a din minte cト moartea a stat テョn faネ嫗 uネ冓i lui, era la テョnceput cam neliniネ冲it, dar vトホテ「nd cト femeia e tot aネ兮 de primitoare ネ冓 fトビト grijト ca テョntotdeauna, テョn curテ「nd redeschise ネ冓 el larg aripile uネ冓i lui ネ冓 multト viaネ崙 ネ冓 luminト intrau テョn casト. テ始 primトプara urmトフoare, sta テョn mijlocul stratului, printre stテ「njeneii zvelネ嬖, o tufト micト. Avea foi テョnguste ネ冓 テョntunecate, ceva cam ascuネ嬖te, asemenea celor de laur, ネ冓 un luciu straniu sticlea pe テョntunecimea lor. Bトビbatul テョネ冓 punea テョm gテ「nd テョn fiecare zi sト テョntrebe de unde a rトピトビit planta aceea. Dar テョn fiecare zi pregeta. Femeia, dintr-un simネ崙ノテ「nt asemトハトフor, amテ「na din zi テョn zi lトノurirea. Dar テョntrebarea テョnトッuネ冓tト pe deoparte, rトピpunsul neテ「ndrトホnit pe de altト parte, テョi duceau adesea pe amテ「ndoi la tufa aceea care, prin verdele ei テョntunecat, se deosebea de テョntreaga grトヅinト. Cテ「nd sosi primトプara urmトフoare, ei テョngrijirト tufa ca pe toate celelalte plante ネ冓 se mテ「hnirト cテ「nd ea se ridica din mijlocul florilor テョnvolte, neschimbatト ネ冓 mutト ca anul trecut, nesimネ嬖toare faネ崙 de lumina soarelui. Atunci, fトビト sト se dea pe faネ崙 unul altuia, se hotトビテ「rト ca テョn anul al treilea sト-ネ冓 dトビuiascト toate puterile numai acestei tufe ネ冓, cテ「nd se ivi primトプara, テョndeplinirト, tトツuネ嬖 ネ冓 mテ「nト テョn mテ「nト ceea ce fiecare テョネ冓 pusese テョn gテ「nd. テ士prejur grトヅina se テョnsトネbトフici ネ冓 stテ「njeneii crescurト mai firavi ca altトヅatト. Dar odatト cテ「nd, dupト o noapte grea, テョnnoratト, ieネ冓rト dimineaネ嫗 テョn grトヅina calmト, scテ「nteietoare, aflarト テョn sfテ「rネ冓t: din frunzele negre ネ冓 ascuネ嬖te ale straniei tufe se ridicase, neatinsト, o palidト floare albastrト, pentru al cトビei boboc teaca devenise neテ「ncトパトフoare. ネ亙 rトノaserト テョn faネ嫗 ei, strテ「nネ冓 ネ冓 tトツuネ嬖, ネ冓 acum, de abia, nu mai ネ冲iau ce sト spunト. Cトツi gテ「ndeau: iatト, Moartea テョnfloreネ冲e ネ冓 amテ「ndoi se aplecarト sト soarbト mireasma fragedei flori. Din dimineaネ嫗 aceea テョnsト totul s-a schimbat pe lume.
窶廣ネ兮 sta scris pe coperta cトビネ嬖i celei vechi窶, sfテ「rネ冓i eu.
窶慂亙 cine a scris asta?窶 stトビui omul.
窶廛upト scris, o femeie窶, rトピpunsei eu. 窶廛ar de ce sト mai cercetトノ? Slovele erau aproape ネ冲erse ネ冓 de modト veche. E mult pesemne de cテ「nd a murit.窶
Omul era nトパトヅit de gテ「nduri. テ始 cele din urmト mトビturisi: 窶廾 simplト poveste ネ冓 totuネ冓 atテ「t de miネ冂トフoare.窶 窶廣sta se-ntテ「mplト cテ「nd asculネ嬖 rar poveネ冲i窶, cトブtai eu sト-i テョmblテ「nzesc impresia. 窶廚rezi?窶 El テョmi テョntinse mテ「na ネ冓 i-o ネ嬖nui strテ「ns. 窶廛ar eu aネ fi tare bucuros s-o spun ネ冓 altora. Se poate?窶 テ始cuviinネ嫗i. Un gテ「nd テョi licトビi fトビト veste: 窶戰ar eu n-am pe nimeni. Cui aネ putea-o spune?窶
窶廣sta e uネ冩r, copiilor care vin la dumneata sト priveascト din cテ「nd テョn cテ「nd. Cui altcuiva?窶
ネ亙 テョntr-adevトビ, copiii au auzit cele trei poveネ冲i din urmト. Bineテ「nネ嫺les, pe aceea repetatト de norii serii au auzit-o, dacト sunt bine informat, numai テョn parte. Copiii sunt mici ネ冓 deci mult mai departe de norii serii decテ「t noi. Dar asta prinde bine pentru povestea noastrト. Cu toatト cuvテ「ntarea lungト ネ冓 bine alcトフuitト a lui Hans, ei ar テョnネ嫺lege cト lucrurile se petrec テョntre copii ネ冓 povestirea mea ar critica-o ca niネ冲e specialiネ冲i テョn materie. Dar e mai bine sト nu afle cu cテ「tト anevoinネ崙 ネ冓 cテ「t de stテ「ngaci mテ「nuim noi lucrurile care, pentru ei, se-ntテ「mplト atテ「t de firesc ネ冓 simplu.

.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!